Execuția bugetului României în 2025: deficit redus la 7,65% și investiții record

Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 mld lei, respectiv 7,65% din PIB, în scãdere cu 1 punct procentual fațã de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Datele financiare confirmã eficiența mãsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind redus comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri a veniturilor și direcționãrii resurselor cãtre investiții record finanțate masiv din fonduri europene nerambursabile.

Veniturile bugetului general au însumat 662,70 mld lei în anul 2025, în creștere cu 15,3% fațã de anul 2024. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținutã atât de veniturile curente, cât și de un nivel istoric al fondurilor europene. Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasãri excepționale din amnistia fiscalã (6,3 mld lei) și, excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este de aproximativ 0,8 pp.

Cheltuielile, în sumã de 808,73 mld lei, au fost gestionate cu o disciplinã riguroasã, în special în semestrul al doilea. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, se observã o gestionare prudentã a costurilor rigide, concomitent cu o accelerare a cheltuielilor pentru dezvoltare.

“Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marcheazã o închidere de an caracterizatã prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de  disciplinã fiscalã. Am reușit sã reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sãnãtatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodatã, inversarea structurii finanțãrii investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Aceastã performanțã este rezultatul direct al mãsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componeta de împrumut în cea de grant.
Fãrã acest efort de echipã și fãrã un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumatã cu Comisia Europeanã, punând în pericol stabilitatea economicã a țãrii. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit sã consolidãm veniturile bugetare și sã reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Aceastã abordare responsabilã ne-a permis sã facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României,” a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

Veniturile bugetului general consolidat

Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 mld lei, înregistrând o creștere de 19,9% fațã de 2024. Aceastã evoluție a fost determinatã de avansul încasãrilor din impozitul pe dividende și de creșterea impozitului pe salarii, influențatã direct de eliminarea facilitãților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.

Contribuțiile de asigurãri au însumat 208,03 mld lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an). Evoluția reflectã eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bunã conformare la platã.

Încasãrile nete din TVA au însumat 133,90 mld lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an). Se remarcã o accelerare a dinamicii încasãrilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizãrii (e-Factura) și al modificãrilor cotelor de TVA, mãsuri care au început sã producã efecte majore în semestrul al II-lea.

Încasãrile din impozitul pe profit au fost de 41,01 mld lei (+14%), în timp ce veniturile din accize au totalizat 48,32 mld lei (+4,3%), susținute de consumul intern și actualizarea calendarului de accizare.

Sumele primite de la Uniunea Europeanã au atins un nivel istoric de 75,9 mld lei. Aceastã performanțã este rezultatul direct al renegocierii strategice a PNRR, prin care proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile). Aceastã optimizare a asigurat capital gratuit pentru modernizarea țãrii, fãrã a crește povara datoriei publice.

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 167,72 mld lei, înregistrând o scãdere de 0,6 puncte procentuale (de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025), evidențiind o gestionare eficientã a aparatului bugetar în raport cu creșterea economicã.

Cheltuielile cu dobânzile au însumat 50,50 mld lei (2,64% din PIB). Creșterea fațã de anul precedent a fost absorbitã sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesarã pentru a asigura finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au atins cifra record de 138,20 mld lei, în creștere cu 15,7% fațã de 2024. Valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 mld lei, reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții. Diferențele sunt reprezentate de cheltuieli de capital pentru înzestrarea armatei și aferente programelor naționale (ex. Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, risc seismic, programele Companiei Naționale de Investiții) și investițiilor realizate la nivel local.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 mld lei, care cuprind pe lângã investițiile din fonduri externe nerambursabile din coeziune, PNRR și subvențiile de la UE aferente sprijinirii sectorului agricol.

Reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual în anul 2025 a fost direct determinatã de mãsurile administrative suplimentare de monitorizare a cheltuielilor și de stimulare a conformãrii fiscale, implementate cu precãdere în a doua jumãtate a anului. Aceste intervenții, luate ulterior pachetului legislativ fiscal-bugetar, au vizat eficientizarea utilizãrii resurselor la nivelul tuturor ordonatorilor de credite și o disciplinã financiarã riguroasã prin plafonarea cheltuielilor neesențiale. Succesul execuției demonstreazã cã monitorizarea permanentã a cheltuielilor a fost pilonul central al stabilitãții macroeconomice a României în 2025.