UniCredit: Viețile mai lungi schimbă regulile finanțelor personale. Patru tendințe care vor remodela relația cu banii

Creșterea longevității, carierele tot mai puțin lineare și schimbarea structurii familiilor pun presiune pe modelele tradiționale de economisire, creditare, asigurare și pensionare. Un nou raport UniCredit identifică patru transformări majore care ar putea redefini finanțele personale în următorii ani.

Oamenii trăiesc mai mult, dar numeroase produse și sisteme financiare continuă să fie construite pe ipoteza unei vieți relativ previzibile: educație, un parcurs profesional stabil, formarea unei familii, cumpărarea unei locuințe și, la final, o singură tranziție către pensionare.

Această logică este tot mai puțin compatibilă cu realitatea, arată raportul „The Future of Personal Finance”, realizat de UniCredit în colaborare cu National Innovation Centre for Ageing (NICA) din Marea Britanie. Studiul analizează modul în care longevitatea influențează veniturile, economisirea, investițiile, responsabilitățile familiale și planificarea financiară pe termen lung.

O viață mai lungă înseamnă și o perioadă mai lungă de expunere la riscuri financiare

Raportul pornește de la o schimbare structurală: speranța de viață la nivel global a ajuns la 73,5 ani în 2025, iar oamenii trebuie să își gestioneze resursele financiare pe perioade din ce în ce mai lungi.

Această evoluție aduce însă o expunere prelungită la perioade de scădere a veniturilor, probleme de sănătate, costuri de îngrijire, inflație, schimbări profesionale și cheltuieli neprevăzute.

În același timp, există diferențe importante în capacitatea oamenilor de a gestiona aceste provocări. Potrivit datelor citate în raport, numai 34% dintre adulții din țările participante la studiile OECD au atins nivelul minim de alfabetizare financiară, iar 16,2% din populația Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Raportul subliniază că finanțele personale devin astfel o infrastructură care influențează accesul oamenilor la locuire, sănătate, educație și securitate pe termen lung.

Patru schimbări care pot redefini finanțele personale

Analiza UniCredit identifică patru direcții majore: parcursurile de viață flexibile, responsabilitățile financiare împărțite, planificarea anticipativă și veniturile flexibile.

Aceste transformări creează noi cerințe pentru bănci și asiguratori, dar și pentru angajatori, companii de tehnologie și alte organizații care furnizează servicii consumatorilor.

Parcursurile de viață devin mai puțin previzibile

Modelul clasic al unei cariere continue este înlocuit treptat de perioade de recalificare, schimbări de profesie, antreprenoriat, pauze profesionale, responsabilități de îngrijire și reveniri pe piața muncii.

Aproximativ 40% dintre oameni la nivel global declară că au trecut prin instabilitate financiară după o întrerupere neplanificată a carierei, potrivit datelor World Economic Forum citate în studiu.

În aceste condiții, raportul arată că produsele financiare trebuie să permită o mai mare flexibilitate în ceea ce privește economisirea, rambursarea creditelor, asigurările și planificarea pensiei.

UniCredit oferă drept exemplu serviciul buddy, care combină serviciile bancare digitale cu accesul la suport uman, precum și asigurarea modulară My Care Famiglia, concepută astfel încât protecția să poată fi adaptată în funcție de schimbările din viața clientului.

Banii și responsabilitățile sunt tot mai des împărțite între generații

A doua schimbare importantă privește modul în care gospodăriile își gestionează resursele.

Potrivit datelor Eurofound incluse în raport, 45% din populația Uniunii Europene este implicată în activități de îngrijire neplătită, iar una din zece persoane gestionează simultan mai multe responsabilități de îngrijire.

Părinții îi sprijină financiar pe copiii adulți, copiii contribuie la îngrijirea părinților în vârstă, iar costurile pentru locuință, educație și sănătate sunt împărțite în interiorul unor familii tot mai complexe.

Aceste responsabilități pot avea efecte importante asupra veniturilor și economiilor, în special în cazul persoanelor care își reduc programul de muncă sau întrerup activitatea profesională pentru a îngriji membri ai familiei.

Raportul indică, în acest context, nevoia unor instrumente care să permită planificare financiară comună, acces delegat securizat și gestionarea transparentă a unor cheltuieli împărțite, fără pierderea controlului individual asupra banilor.

Planificarea financiară începe înainte de apariția problemelor

O altă direcție identificată de studiu este trecerea către o abordare anticipativă a finanțelor personale.

Pe măsură ce oamenii beneficiază de mai multe date despre sănătate, cheltuieli și comportamentul financiar, tehnologia poate identifica din timp semnale privind apariția unor dificultăți.

Raportul arată însă că accesul la date nu este suficient. Informațiile trebuie transformate în recomandări clare, ușor de înțeles și accesibile inclusiv persoanelor cu un nivel mai redus de educație financiară.

În lume, aproximativ 1,3 miliarde de adulți se află încă în afara sistemului financiar formal, conform datelor World Bank citate în raport.

În același timp, există o preocupare tot mai mare pentru pregătirea financiară. Într-un sondaj N26 menționat în studiu, 41% dintre respondenți au declarat că economisesc lunar, iar aproximativ o treime dintre participanți pun bani deoparte pentru situații de urgență sau achiziții importante.

UniCredit prezintă în raport și produsul My Care Autonomia, o asigurare pe termen lung prin care oamenii se pot pregăti financiar pentru o eventuală pierdere a autonomiei la o vârstă mai înaintată.

Mai multe surse de venit schimbă definiția siguranței financiare

A patra transformare privește modul în care oamenii muncesc și își obțin veniturile.

Carierele bazate pe proiecte, munca freelance, activitățile secundare și pensionarea graduală fac ca venitul lunar fix provenit de la un singur angajator să fie mai puțin reprezentativ pentru o parte a populației.

Potrivit datelor citate în raport, 72% dintre angajații americani incluși într-o cercetare se bazau în 2025 pe cel puțin o sursă secundară de venit, iar 59% dintre angajații chestionați la nivel global au declarat că ar prefera controlul asupra programului de lucru unui salariu mai mare.

Pentru sectorul financiar, această evoluție poate presupune dezvoltarea unor instrumente care să integreze mai multe surse de venit și să permită distribuirea automată a banilor către cheltuieli curente, economii, asigurări sau obligații fiscale.

Angajatorii pot avea, la rândul lor, un rol mai important prin beneficii portabile, programe de recalificare, formule de pensionare graduală și forme de protecție care să rămână relevante chiar dacă o persoană își schimbă modul de lucru.

Europa Centrală și de Est are încă un decalaj important de recuperat

Raportul acordă atenție și situației din Europa Centrală și de Est.

Sergio Marino, CEE Service Model & Customer Proposition în cadrul UniCredit, arată că averea financiară pe cap de locuitor din regiune a crescut de aproape cinci ori în ultimii 20 de ani, potrivit cercetărilor UniCredit.

Nivelul se menține însă la mai puțin de jumătate din cel înregistrat în Europa de Vest, ceea ce indică în continuare un potențial important de convergență.

În contextul longevității, accentul se mută atât către acumularea și diversificarea averii, cât și către protejarea acesteia pe durata unor vieți mai lungi și mai complexe.

„Finanțele personale trebuie să funcționeze ca o infrastructură a vieții”

Nic Palmarini, Director al UK National Innovation Centre for Ageing, consideră că sistemele financiare trebuie să ofere oamenilor posibilitatea de a-și păstra opțiunile deschise pe parcursul unor vieți mai lungi.

„Această cercetare arată de ce finanțele personale trebuie să funcționeze acum ca o infrastructură a vieții: ajutând oamenii să își păstreze opțiunile deschise pe măsură ce învață, câștigă, îngrijesc, se recuperează și se reinventează de-a lungul unei vieți mai lungi.”

Richard Burton, Head of Group Client Solutions în cadrul UniCredit, subliniază, la rândul său, impactul longevității asupra întregii familii.

„A trăi mai mult nu este doar o provocare individuală; acest fenomen redefinește deciziile financiare la nivelul familiilor și al generațiilor.”

Sistemele financiare vor trebui să se adapteze unor vieți mai complexe

Concluzia raportului este că viitorul finanțelor personale presupune mai mult decât acumularea unei averi cât mai mari. Oamenii vor avea nevoie de instrumente care să îi ajute să gestioneze perioade repetate de schimbare, de la recalificare și responsabilități familiale până la venituri fluctuante și pensionare graduală.

Pentru instituțiile financiare, studiul indică patru principii importante pentru dezvoltarea viitoarelor produse și servicii: flexibilitate, anticipare, interdependență și adaptabilitate.

Raportul „The Future of Personal Finance” face parte dintr-o serie de analize dezvoltate în parteneriat de National Innovation Centre for Ageing pentru UniCredit Longevity Economic Forum și Longevity Knowledge Hub și reunește cercetări, studii de caz, date din surse terțe și analize privind efectele economice și sociale ale unei vieți mai îndelungate.