CC Tax Advisory cere corecții fiscale pentru sprijinirea familiilor cu copii

CC Tax Advisory atrage atenția asupra unei situații care afectează direct familiile aflate în concediu de creștere a copilului. În prezent, indemnizația minimă pentru creșterea copilului este supusă contribuției la sănătate (CASS) de 10%, ceea ce înseamnă că mamele plătesc aproximativ 165 lei pe lună, chiar dacă venitul lor este mai mic decât alte forme de câștig care nu se taxează.

Exemplul oferit de specialiști este elocvent: o mamă care primește dividende sub plafonul de șase salarii minime nu plătește CASS, însă aceeași mamă, aflată în concediu de creștere a copilului, trebuie să achite contribuția pentru indemnizația minimă.

O taxă regresivă și incoerentă

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, consideră că această situație transmite un mesaj greșit: „capitalul e protejat, maternitatea e penalizată”. Măsura este regresivă social, pentru că lovește exact în familiile cu venituri reduse, în perioada cea mai sensibilă din viața unui copil, și intră în contradicție cu politicile demografice care ar trebui să sprijine natalitatea.

Mai mult, există și o incoerență normativă: indemnizația de maternitate (126 zile) nu este supusă CASS, însă imediat după această perioadă, indemnizația de creștere a copilului este taxată.

Soluții propuse

CC Tax Advisory vine cu soluții simple și rapide:

• scutirea completă de CASS pentru indemnizația de creștere a copilului;
• sau, alternativ, credit fiscal integral pentru sumele reținute deja, cu compensare automată în anul următor.

Aceste măsuri ar putea fi implementate imediat prin modificarea formularelor fiscale, fără birocrație pentru beneficiari.

Cum fac alții: exemple internaționale de politici pro-natalitate

Problema sprijinirii familiilor nu este una singulară României. Multe state se confruntă cu scăderea natalității și au adoptat măsuri de stimulare:

• Japonia a anunțat un pachet fiscal de aproximativ 3,5 trilioane yeni pentru familii și intenționează ca din 2026 să elibereze de costuri nașterile standard, pentru a reduce presiunea financiară asupra părinților. În plus, companiile din Tokyo experimentează săptămâna de lucru de 4 zile, pentru a încuraja echilibrul între viața de familie și carieră.
• Coreea de Sud, confruntată cu una dintre cele mai scăzute rate de natalitate din lume, oferă alocații generoase pentru nou-născuți, sprijin financiar lunar pentru părinți și stimulente pentru cuplurile tinere care își întemeiază o familie.
• În Europa, Grecia a lansat un pachet de 1,6 miliarde de euro pentru a susține familiile, incluzând reduceri de taxe și sprijin pentru creșe. Franța și Suedia sunt considerate modele de succes, datorită concediilor parentale extinse, reducerilor fiscale pentru familiile cu copii și unei rețele solide de servicii pentru îngrijirea copilului.

Aceste exemple arată că investiția în sprijinirea părinților nu este un cost, ci o strategie pe termen lung pentru sănătatea socială și economică a unei națiuni.

Punctul Ziarului Pozitiv

Din perspectiva Ziarului Pozitiv, această dezbatere fiscală nu este doar despre cifre, ci despre respectul față de familie și viitorul societății românești. Politicile fiscale ar trebui să transmită încredere și sprijin, nu povară și descurajare.

Un sistem echitabil care protejează părinții aflați în concediu de creștere a copilului ar însemna un pas concret către o societate care valorizează viața, echilibrul și responsabilitatea. Corectarea acestei inechități ar arăta că România nu doar vorbește despre sprijinirea natalității, ci și acționează pentru familiile tinere.