Într-o Românie în care dezbaterile despre finanțarea cercetării tind să se blocheze între „sinecuri” și institute respectabile, adevărata întrebare care ar trebui să ne preocupe este: cum facem cercetarea sustenabilă și antreprenorială? Răspunsul poate fi găsit în abordarea „triple bottom line” a lui John Elkington – o cercetare care să aducă beneficii planetei, populației și prosperității economice.
Subfinanțarea sistemică și problemele structurale
Datele recente arată o realitate îngrijorătoare: România se află pe ultimul loc în UE în privința cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare (0,48% din PIB în 2019). În paralel, sistemul educațional produce un număr mare de studenți, dar puțini ajung să transforme cunoștințele acumulate în impact real. Mulți cercetători renunță, emigrează sau rămân prinși într-un sistem birocratic, fără perspective concrete de dezvoltare.
De ce nu aleg cercetătorii calea antreprenoriatului?
Foarte puțini cercetători din România aleg să devină antreprenori. Obstacolele sunt numeroase: lipsa culturii colaborative, teama de eșec, birocrația excesivă și lipsa unor modele de succes accesibile. Într-un context în care majoritatea firmelor sunt microîntreprinderi cu un singur angajat, iar antreprenoriatul este perceput mai degrabă ca un risc decât ca o oportunitate, cercetarea rămâne închisă în turnul de fildeș academic.
Un exemplu de schimbare: 1Health BioTech Start-up Bootcamp
O inițiativă recentă vine să spargă aceste bariere. Asociația BioMentorHub și 1Health Incubator au lansat un program dedicat cercetătorilor din științele vieții – 1Health BioTech Start-up Bootcamp. În această vară, zece echipe vor beneficia de un program intensiv de formare antreprenorială, alături de mentori și experți din țară și diaspora. Timp de trei săptămâni (două online, una în Timișoara), cercetătorii vor învăța cum să-și transforme ideile în afaceri funcționale, viabile și scalabile.
Înscrierile se pot face pe 1health.ro/biotech-bootcamp-2025.
De la brevete la produse reale: provocările inovației
Trăim într-o lume unde inovațiile spectaculoase – de la hârtie creată din frunze, la organe artificiale printate 3D – se nasc din cercetare. Însă fără sprijin financiar, protecție legală și strategii de marketing, multe dintre acestea rămân simple articole în jurnale științifice. Vanity metrics, cum ar fi numărul de citări, nu sunt suficiente dacă rezultatele nu ajung în mâinile celor care au nevoie de ele.
Portretul antreprenorului-cercetător
Transformarea cercetătorilor în antreprenori implică mai mult decât un set de abilități – implică o schimbare de mentalitate. Există multe tipologii antreprenoriale – de la Creator la Pionier, de la Pragmatic la Antreprenor în serie – iar cercetătorul poate deveni un actor esențial în acest ecosistem, dacă i se oferă sprijinul necesar.
Un apel pentru sincronizare cu realitatea
Nu este suficient să ai titluri academice sau să participi la conferințe științifice. Adevărata performanță vine din capacitatea de a transforma cunoașterea în valoare aplicată. De aceea, în România este momentul să vedem mai mulți „unicorni”, să sprijinim mai multe spin-off-uri și să învățăm că timing-ul contează mai mult decât ideea în sine.
🟢 Ziarul Pozitiv susține inovația cu impact și încurajează cercetătorii să iasă din laboratoare și să intre în economia reală. Pentru că ideile devin valoroase abia atunci când schimbă vieți.
Mulțumim, Ziarul Pozitiv!