Românii și risipa alimentară: aproape jumătate aruncă mâncare gătită – un semnal de alarmă social și economic

Un nou studiu realizat de Up România în parteneriat cu Reveal Marketing Research arată că aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, în ciuda unui nivel crescut de conștientizare privind impactul negativ al risipei alimentare. Cercetarea scoate la iveală atât cauzele acestui fenomen, cât și diferențele de comportament între generații.

Cumpărături frecvente, risipă pe măsură

83% dintre români cumpără alimente de câteva ori pe săptămână, iar 38% aproape zilnic. Mâncarea gătită este cel mai des aruncată (46%), urmată de pâine, fructe și legume. Cauzele principale? Achizițiile în exces și prepararea unor porții prea mari, dar și refuzul de a consuma alimente reîncălzite.

Generații diferite, comportamente diferite

Tinerii între 18 și 34 de ani sunt cei mai predispuși la risipă – preferă mesele la restaurant sau comanda la domiciliu și au pierderi financiare mai mari. În contrast, persoanele peste 55 de ani aruncă mai puțin, respectă reguli învățate în familie și sunt mai conștiente de impactul economic și ecologic al risipei.

Cultura familiei contează

Pentru 53% dintre români, valorile familiale influențează comportamentul alimentar. Reguli precum „nu arunci mâncarea” sau „gândește-te la copiii flămânzi” sunt adânc înrădăcinate, mai ales în rândul celor peste 45 de ani. În schimb, tinerii par mai puțin conectați la aceste tradiții.

Soluții pentru un consum sustenabil

Românii nu sunt pasivi: 82% utilizează metode precum congelarea alimentelor sau depozitarea corectă, iar 76% își planifică porțiile. Femeile și persoanele între 35–44 de ani sunt cele mai implicate în combaterea risipei.

Studiul relevă o societate în tranziție: de la obiceiuri risipitoare la eforturi reale de sustenabilitate. Diferențele generaționale rămân evidente, însă presiunea socială și educația alimentară pot juca un rol decisiv în formarea unor comportamente mai responsabile.

📊 Studiul a fost realizat online în perioada 15–24 martie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1017 persoane din mediul urban.