Legea bugetului de stat pe 2026 a intrat în vigoare. Accent pe stabilitate, investiții și fonduri europene

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a intrat oficial în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial, vineri, 27 martie. Documentul stabilește cadrul de gestionare a finanțelor publice într-un an marcat de incertitudini economice la nivel global, dar și de presiuni interne.

Construit pe venituri estimate la 390,6 miliarde lei și cheltuieli totale de peste 526,2 miliarde lei (credite bugetare), bugetul prevede un deficit de 135,6 miliarde lei. În același timp, autoritățile transmit un mesaj de prudență fiscală și continuitate a investițiilor, în special în infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene.

Fonduri europene și PNRR, în prim-plan

Unul dintre pilonii principali ai bugetului este accelerarea absorbției fondurilor europene. Sunt prevăzute resurse pentru continuarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru cofinanțarea programelor din cadrul financiar 2021–2027 și Fondul pentru Modernizare.

De asemenea, sunt susținute mecanismele financiare SEE și Norvegian, inclusiv programele derulate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Investiții majore în infrastructură

Bugetul pe 2026 alocă fonduri consistente pentru marile proiecte de infrastructură. Printre acestea se numără continuarea lucrărilor la Autostrada Sibiu–Pitești și drumul de mare viteză Bacău–Pașcani. Sunt prevăzute resurse și pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte precum Drumul Expres Suceava–Siret sau Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

Totodată, sunt finanțate programe naționale precum „Anghel Saligny” și PNDL, dar și investiții în consolidarea clădirilor cu risc seismic, modernizarea școlilor și a spitalelor.

Sprijin pentru autoritățile locale

Pentru funcționarea stabilă a administrațiilor locale, bugetul alocă aproape 28,8 miliarde lei din TVA. Sumele sunt destinate acoperirii cheltuielilor descentralizate și echilibrării bugetelor locale.

Aceste fonduri susțin servicii esențiale, de la asistența socială pentru persoane vulnerabile până la funcționarea unităților de învățământ și programele educaționale.

Cum se distribuie impozitul pe venit

În 2026, cea mai mare parte a impozitului pe venit – 63% – revine bugetelor locale ale orașelor și comunelor. Alte 15% merg către județe, iar restul sumelor sunt direcționate către fonduri de echilibrare și dezvoltare sau către instituții culturale.

Structura urmărește atât creșterea autonomiei financiare locale, cât și sprijinirea zonelor mai puțin dezvoltate.

Educație, sănătate și protecție socială

Bugetul include alocări pentru programe sociale și educaționale, precum „Masă sănătoasă” și „Sport în Școală”, dar și pentru transportul elevilor și sprijinul acordat copiilor din medii vulnerabile.

În domeniul sănătății, sunt prevăzute fonduri pentru accesul la tratamente inovatoare, în timp ce pentru protecția socială sunt finanțate serviciile pentru persoane cu dizabilități, vârstnici și schemele de compensare a costurilor la energie.

Apărare și securitate

Capitolul dedicat apărării include finanțări pentru consolidarea capacității militare, inclusiv prin programe internaționale, dar și pentru cercetarea medico-militară, cu accent pe Institutul „Cantacuzino”.

Monitorizare strictă a cheltuielilor

Ministerul Finanțelor anunță că execuția bugetară va fi monitorizată atent, cu accent pe disciplină fiscală și eficiența cheltuielilor. Obiectivul declarat este ca fiecare investiție să genereze valoare și să contribuie la stabilitatea economică pe termen mediu.

Adoptarea bugetului pe 2026 vine într-un moment sensibil pentru economie, iar autoritățile mizează pe echilibru între prudență fiscală și susținerea dezvoltării.

Citeste si:

Ministerul Finanțelor publică proiectul bugetului pentru 2026: investiții record și sprijin pentru economie

România își menține poziția în clasamentul global al progresului social, într-un context de stagnare la nivel mondial