Deloitte România, cu sprijinul organizației Social Progress Imperative, arată că România își păstrează locul 45 în clasamentul global al Indicelui de Progres Social 2026, într-un context în care stagnarea devine o tendință globală, iar o treime dintre țările analizate înregistrează recul.
Scorul României este de 74,49 din 100, un nivel apropiat de cel din 2024, ceea ce menține țara în categoria statelor cu progres social mediu superior, în care a intrat în 2022. Deși stabilitatea poziției indică o anumită reziliență, raportul evidențiază și decalaje persistente față de alte state din Uniunea Europeană.
Progrese punctuale, dar și zone critice
Analiza detaliată arată evoluții mixte. România a înregistrat îmbunătățiri în categoria nevoilor de bază, urcând pe locul 45 de la 49, cu rezultate mai bune la nutriție și îngrijiri medicale, locuințe și acces la apă și salubritate.
În același timp, țara noastră rămâne pe locul 45 la capitolul oportunități și înregistrează o ușoară scădere la bunăstare, unde ocupă locul 63. Cele mai slabe performanțe sunt în domenii esențiale precum sănătatea și educația de bază, unde România se situează pe locul 86 la nivel global.
Aceste rezultate evidențiază un dezechilibru între creșterea economică și nivelul real de bunăstare resimțit de populație.
Creșterea economică nu garantează progres social
Raportul subliniază că relația dintre PIB și progresul social s-a slăbit în ultimii ani, mai ales după pandemia COVID-19. România reprezintă un exemplu relevant: deși a avut una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană, persistă provocări majore în educație, sănătate și reducerea inegalităților.
„Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale”, declară Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova.
Tendințe globale: stagnare și polarizare
La nivel global, raportul arată că progresul social încetinește sau chiar regresează în numeroase regiuni. Țările nordice rămân lideri ai clasamentului, cu Norvegia pe primul loc, urmată de Danemarca, Finlanda și Suedia, toate înregistrând însă stagnări ușoare.
Europa ocupă locul al doilea la nivel regional, după America de Nord, cu un scor mediu de 79,18 puncte, în ușoară creștere. În paralel, marile economii mondiale înregistrează evoluții divergente, iar în unele cazuri progresul social nu mai ține pasul cu dezvoltarea economică.
Direcții pentru viitor: investiții și politici orientate spre oameni
Concluziile raportului indică necesitatea unor politici publice care să coreleze mai bine creșterea economică cu investițiile în infrastructura socială. Direcționarea strategică a resurselor către educație, sănătate și reducerea disparităților regionale devine esențială pentru îmbunătățirea calității vieții.
Într-un context global incert, capacitatea statelor de a transforma dezvoltarea economică în progres social real va face diferența în competitivitatea pe termen lung.
Citește și:
Studiu Edge Institute: peste 80% dintre români vor servicii publice complet digitalizate
Studiu Deloitte: incertitudinea economică și geopolitică schimbă așteptările clienților


