Fraudele cu credite bancare se înmulțesc. CSALB: Pagubele ajung până la 20.000 de euro

Tot mai mulți români ajung datori la bănci după ce infractorii le preiau datele personale, accesul la telefoane sau aplicațiile de internet banking și contractează credite în numele lor. În alte situații, victimele sunt manipulate să solicite singure împrumuturi și să transfere ulterior banii către conturile controlate de escroci.

Peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare au fost trimise în acest an către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), iar prejudiciile descrise în cazurile analizate ajung până la aproximativ 20.000 de euro.

Cele mai multe fraude pornesc de la tehnici de inginerie socială. Infractorii se prezintă drept reprezentanți ai unei bănci, ai Poliției sau chiar ai Băncii Naționale a României și creează situații de urgență pentru a determina victimele să le ofere date confidențiale sau să efectueze rapid operațiuni financiare.

Credite contractate în numele victimelor

Potrivit CSALB, în majoritatea situațiilor consumatorii au permis, fără să realizeze consecințele, accesul unor persoane necunoscute la parole, informații confidențiale, telefoane mobile sau aplicațiile de homebanking.

Într-unul dintre cazurile descrise Centrului, o consumatoare din București spune că infractorii au preluat controlul telefonului printr-o aplicație instalată în urma unor discuții purtate pe WhatsApp.

Aceștia ar fi deschis un cont bancar online și ar fi solicitat în numele victimei un credit de 29.000 de lei. În plus, din conturile la care au obținut acces ar fi fost sustrase aproximativ 90.000 de lei, prin mai multe operațiuni succesive.

În răspunsul transmis în cadrul cazului, banca a arătat că operațiunile au fost realizate din aplicația de homebanking și autorizate prin metodele de autentificare ale utilizatorului.

Manipulați să facă singuri credite și să cumpere criptoactive

CSALB semnalează și o altă categorie de fraude: situațiile în care victimele sunt convinse chiar ele să contracteze credite.

Un consumator din Ilfov a relatat că a fost sunat de o persoană care s-a prezentat drept angajat al unei bănci și i-a spus că cineva încearcă să solicite un credit folosindu-i datele.

Ulterior, apelul a fost continuat de persoane care pretindeau că reprezintă Poliția și BNR. Victima a fost convinsă să contracteze un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, să retragă banii și să îi introducă, în tranșe de câte 10.000 de lei, într-un ATM pentru criptoactive.

Într-un alt caz, un consumator din Ilfov a fost manipulat să retragă și să transfere printr-un automat Bitcoin aproximativ 70.000 de lei, proveniți dintr-un credit bancar.

False investiții în acțiuni și furt de identitate

Promisiunile privind câștigurile rapide din investiții reprezintă o altă metodă folosită de infractori.

Un consumator din Covasna spune că a accesat un site fals și a fost ulterior contactat de persoane care l-au convins să cumpere acțiuni Hidroelectrica. După ce a furnizat date personale și bancare, infractorii ar fi reușit să retragă 10.600 de lei din economiile sale și să contracteze în numele lui un credit de nevoi personale în valoare de 67.000 de lei, pe o perioadă de 60 de luni.

Alte cazuri descrise CSALB vizează furturi de identitate, aplicații de control de la distanță și proceduri de identificare video realizate în contextul unor presupuse investiții.

CSALB precizează că numele persoanelor prezentate în exemple sunt fictive, pentru protejarea identității acestora, însă județele menționate sunt reale.

De ce sunt dificil de soluționat aceste cazuri

Cele mai multe solicitări privind fraudele bancare analizate până acum de CSALB au fost clasate sau respinse de bănci.

Unul dintre motive este faptul că situațiile se află în cercetarea Poliției. În același timp, în multe cazuri, sistemele informatice ale băncilor nu au fost atacate direct, infractorii reușind să obțină accesul la conturi prin intermediul titularilor acestora.

Victimele solicită frecvent suspendarea ratelor, anularea creditelor, reeșalonarea datoriilor sau evitarea raportării la Biroul de Credit până la finalizarea anchetelor penale.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, avertizează că dimensiunea fenomenului devine îngrijorătoare.

„Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”

— Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB

Acesta atrage atenția că infractorii exploatează atât teama victimelor — susținând că există o problemă urgentă cu un cont sau un credit — cât și dorința oamenilor de a obține câștiguri rapide din acțiuni sau criptoactive.

CSALB avertizează asupra identificărilor video și tehnologiilor deepfake

O atenție specială trebuie acordată solicitărilor de identificare video venite din surse necunoscute.

Potrivit reprezentantului BNR, înregistrările video și audio pot fi utilizate ulterior prin tehnologii deepfake pentru tentative de autentificare în aplicații și servicii bancare.

Consumatorilor li se recomandă să verifice autenticitatea oricărui apel sau mesaj prin care li se solicită urgent efectuarea unei operațiuni financiare.

Băncile nu solicită prin telefon, SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale parole, date de acces, coduri PIN, CVV ori alte coduri de autorizare.

CSALB recomandă, de asemenea, evitarea instalării aplicațiilor indicate telefonic de persoane necunoscute, neaccesarea linkurilor suspecte și activarea notificărilor pentru tranzacțiile bancare.

Verificarea periodică a soldurilor și operațiunilor din conturi poate ajuta la identificarea rapidă a unei activități suspecte, iar accesul la telefon și la aplicațiile bancare trebuie protejat prin parole și metode sigure de autentificare.

CSALB intermediază gratuit negocierile dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Cererile pot fi transmise online prin intermediul site-ului instituției.