Dezvoltarea profesionistă a destinațiilor, colaborarea dintre autorități și mediul privat, pregătirea personalului și adoptarea unor practici responsabile de mediu sunt printre principalele direcții de care turismul românesc are nevoie pentru a deveni mai competitiv, potrivit Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Prioritățile au fost discutate în această săptămână la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, în cadrul unor întâlniri organizate de FIHR cu reprezentanți ai administrației publice locale și județene, operatori din industria ospitalității și experți.
Federația susține că dezvoltarea turismului la nivel local presupune o coordonare mai bună între promovarea destinațiilor, investițiile în infrastructură și patrimoniu, serviciile turistice, pregătirea forței de muncă și politicile de protecție a mediului.
Turismul a revenit pe creștere în iulie, dar primele șapte luni rămân în scădere
Datele Institutului Național de Statistică prezentate de FIHR indică o revenire a pieței în luna iulie 2026.
Unitățile de cazare din România au înregistrat peste 4,7 milioane de înnoptări, cu 6,1% mai multe decât în iulie 2025. Turiștii străini au generat însă numai 13,5% dintre acestea.
La nivelul primelor șapte luni din 2026, numărul total al înnoptărilor a scăzut cu 3,1%, până la 15,5 milioane. Turiștii români au reprezentat 79,9% din înnoptări, iar cei străini 20,1%.
Durata medie a șederii a fost de 2,1 zile atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.
„O lună mai bună nu rezolvă problemele structurale ale turismului românesc, mai ales că poate fi vorba de o evoluție conjuncturală, nu de substanță. Operatorii pot investi în servicii și în experiența oferită, dar nu pot construi singuri destinații, simplifica proceduri sau pregăti întreaga forță de muncă de care sectorul are nevoie.”
Simona Constantinescu, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR)
Potrivit acesteia, dialogul dintre autorități și industrie trebuie construit pe baza datelor statistice, a tendințelor actuale de călătorie și a unor obiective comune.
Destinațiile turistice au nevoie de management, nu doar de promovare
Unul dintre subiectele centrale ale întâlnirilor FIHR a fost rolul Organizațiilor de Management al Destinației (OMD).
Federația consideră că promovarea punctuală a unei regiuni nu poate compensa lipsa unei strategii comune, a infrastructurii sau a coordonării dintre administrația locală și companiile din turism.
Un OMD funcțional ar trebui să aibă obiective clare, proiecte pe termen lung, finanțare predictibilă, acces la date și un sistem de guvernanță în care industria să participe efectiv la procesul de decizie.
În acest model, autoritățile pot asigura coordonarea instituțională, finanțarea și accesul la date oficiale, iar operatorii privați pot contribui cu informații despre evoluția pieței și comportamentul turiștilor.
Participanții au discutat și despre utilizarea taxei de promovare turistică. FIHR consideră că fondurile colectate la nivel local ar trebui corelate cu existența unui OMD funcțional și cu o strategie multianuală, astfel încât banii să fie reinvestiți transparent în dezvoltarea destinației.
Reguli mai clare și prevenție pentru operatorii din ospitalitate
O altă temă abordată a fost relația dintre operatorii din turism și instituțiile de control.
FIHR susține că verificările ar trebui completate printr-o componentă mai puternică de prevenție și îndrumare, astfel încât companiile să poată înțelege mai ușor obligațiile și să aibă posibilitatea de a se conforma înainte de aplicarea sancțiunilor.
La Cluj-Napoca au fost analizate probleme legate de evidența și raportarea deșeurilor, risipa alimentară și ambalajele, precum și noile cerințe europene care vor intra treptat în vigoare.
În cazul risipei alimentare, provocările identificate includ măsurarea pierderilor, reducerea cantităților de alimente irosite în zona bufetelor și organizarea unor sisteme eficiente pentru redistribuirea sau valorificarea alimentelor.
Deficitul de personal rămâne una dintre marile provocări ale turismului
Industria ospitalității continuă să se confrunte cu dificultăți în găsirea și păstrarea angajaților.
FIHR consideră că recrutarea trebuie completată cu programe de calificare și formare adaptate meseriilor de care industria are nevoie, precum și cu utilizarea mai eficientă a programelor de sprijin pentru angajare.
În cadrul întâlnirilor a fost discutată și recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene, care poate acoperi o parte din deficit, dar necesită proceduri mai eficiente și programe de integrare și pregătire.
Federația subliniază și rolul ospitalității în integrarea tinerilor pe piața muncii. Pentru mulți dintre aceștia, hotelurile și restaurantele reprezintă primul loc de muncă și o oportunitate de a dobândi experiență profesională.
Principala dificultate rămâne însă păstrarea tinerilor în industrie și construirea unor perspective de carieră pe termen lung.
FIHR vrea să transforme problemele locale într-o agendă națională
Concluziile întâlnirilor de la Cluj-Napoca și Târgu Mureș urmează să fie incluse în propunerile pe care Federația Industriei Hoteliere din România le va susține în dialogul cu autoritățile.
„Problemele cu care se confruntă operatorii din turism la nivel local sunt, de multe ori, comune întregii industrii. Rolul Federației Industriei Hoteliere din România este să le aducă împreună, să le documenteze și să le transforme într-o agendă de propuneri și soluții susținută în dialogul cu autoritățile la nivel național.”
Simona Constantinescu, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR)
Evenimentele FIHR Atelier – Ospitalitatea în transformare: dezvoltarea destinațiilor și noile standarde de mediu, organizat la Cluj-Napoca, și FIHR Connect – Vocea Ospitalității la Masa Deciziilor, desfășurat la Târgu Mureș, fac parte din inițiativele Federației pentru consolidarea dialogului dintre autorități și industria turismului.
Atelierul de la Cluj-Napoca a fost organizat în cadrul proiectului „FIHR: Focus pe Inovare, Harmonizare și Reprezentare – Proiect pentru Viitorul Sectorului”, cod MySMIS 349655, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European Plus, în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027.



