Cererea internă, motorul creșterii economice în Europa Centrală și de Est: România se menține pe traiectorie pozitivă

Într-un context economic internațional incert, regiunea CEE (Central & Eastern Europe) își repoziționează sursele de creștere, mizând pe consumul intern și fondurile europene. România este printre beneficiarii direcți ai acestei strategii.

Potrivit celui mai recent raport publicat de The Investment Institute by UniCredit, intitulat „Navigating the Tariff Tide”, perspectivele economice pentru Europa Centrală și de Est sunt tot mai mult ancorate în cererea internă, pe fondul scăderii cererii externe și al tensiunilor comerciale globale.

Consumul și investițiile UE – pilonii rezilienței

În ciuda provocărilor legate de tarifele SUA și slăbiciunile din sectorul auto european, regiunea își găsește stabilitatea în consumul gospodăriilor și investițiile finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF). Salariile reale cresc susținut datorită piețelor muncii tensionate și a reducerii șomajului. În 2025, salariile reale din regiune ar putea crește în medie cu 4%, iar în 2026 cu 3,3%, un ritm influențat și de ciclurile electorale și majorările salariului minim.

România: alocări consistente prin PNRR

România se numără printre țările cu sume semnificative în cadrul RRF. Conform raportului, țara noastră are alocate 10,7 miliarde EUR pentru perioada 2021–2024 (reprezentând 37,5% din totalul fondurilor disponibile), urmând să atragă:

• 2,4 miliarde EUR în 2025 (0,6% din PIB)
• 4,2 miliarde EUR în 2026 (1,1% din PIB)

Aceste sume, corelate cu dobânzi mai mici, vor susține o revenire a investițiilor fixe în 2026, favorizând infrastructura și domeniile strategice.

Riscuri fiscale și politice – în special în România

Cu toate acestea, raportul subliniază că România, alături de Polonia, Ungaria și Slovacia, trebuie să implementeze măsuri de ajustare fiscală. În lipsa unei angajări parlamentare clare privind consolidarea bugetară, România riscă chiar o retrogradare a ratingului de țară.

Inflație și relaxare monetară prudentă

În unele state (Cehia, Serbia), inflația se apropie de ținta băncilor centrale, dar creșterea prețurilor și politicile fiscale nesigure limitează spațiul pentru reduceri agresive de dobândă. UniCredit preconizează tăieri modeste (25–50 puncte de bază) ale ratelor dobânzilor de referință în 2025.

Concluzii optimiste, dar vigilente

Economiile CEE demonstrează adaptabilitate, orientându-se spre resurse interne de dezvoltare. România are oportunitatea de a capitaliza fondurile europene și reformele structurale – însă pentru a menține această traiectorie, este necesară o guvernare responsabilă și coerentă.