Autor: Elena Badea, Managing Director, Valoria Business Solutions
Sunt cel puțin 10 ani de când tehnologia și dinamica tot mai accelerată a schimbărilor le dau liderilor dureri de cap și noi provocări.
În acest context, abordările clasice de leadership și dezvoltare personală par să își atingă limitele. Totuși, un nou concept câștigă teren: leadershipul vertical.
Acest tip de leadership pune accent pe transformarea interioară a liderului, care este văzută ca fiind esențială pentru a răspunde cerințelor tot mai complexe ale mediului de afaceri modern.
Ce este dezvoltarea verticală?
Spre deosebire de dezvoltarea „orizontală” – care presupune adăugarea de noi cunoștințe, abilități sau competențe – dezvoltarea „verticală” implică o schimbare profundă a modului în care liderul percepe lumea, interpretează informațiile și ia decizii.
Putem spune că dezvoltarea verticală este un proces de maturizare a modului de gândire și de percepere a realității.
În esență, aceasta se referă la creșterea capacității liderilor de a face față complexității, de a naviga prin ambiguitate și de a gestiona situațiile cu multiple perspective.
Un lider care se dezvoltă vertical nu doar adună mai multe cunoștințe, ci își extinde profunzimea și înțelegerea, devenind capabil să vadă lumea prin lentile multiple și să gestioneze mai bine provocările.
Dezvoltarea orizontală este descrisă ca un proces prin care o persoană adaugă noi abilități și cunoștințe.
Un exemplu clasic ar fi atunci când un lider învață tehnici noi de management, de exemplu cum să gestioneze mai eficient timpul sau să comunice mai bine.
Deși dezvoltarea orizontală este necesară și utilă, ea nu este suficientă pentru a face față complexității și incertitudinii în creștere din mediul de afaceri.
Pe de altă parte, dezvoltarea verticală este despre creșterea capacității de gândire, ceea ce înseamnă că liderul evoluează prin stadii succesive de conștientizare și maturitate emoțională, care îi permit să abordeze provocările cu o mai mare claritate, curaj și înțelepciune.
Stadii ale dezvoltării verticale
Conform lui Robert Kegan, un renumit psiholog în dezvoltarea adultului, și altor teoreticieni precum Bill Torbert, dezvoltarea verticală presupune trecerea prin mai multe stadii de maturizare.
Iată câteva dintre acestea:
- Stadiul dependent sau socializat:Liderii de la acest nivel își dezvoltă identitatea și comportamentele în funcție de așteptările altora. Ei sunt motivați de dorința de a se conforma și de a fi acceptați de grup.
- Stadiul independent sau autodeterminat:La acest nivel, liderii dezvoltă un puternic sentiment de autonomie și încep să își creeze propriile reguli și valori. Ei devin mai capabili să își stabilească obiective și să acționeze independent de presiunile externe.
- Stadiul interdependent sau transformator: Liderii care ajung la acest nivel își pot recunoaște și integra multiple perspective și pot înțelege complexitatea lumii în care trăiesc. Ei devin capabili să conducă echipe prin medii extrem de dinamice și ambigue.
Un lider cu un grad înalt de dezvoltare verticală are capacitatea de a-și înțelege propria gândire, emoțiile și motivațiile, precum și pe ale altora.
Această maturitate îi permite să fie mult mai flexibil, adaptabil și rezilient în fața schimbărilor rapide.
Performanță prin leadership vertical
Diferența dintre dezvoltarea verticală și orizontală devine imediat foarte clară în procesul de construire a echipelor.
O echipă condusă de un lider orientat către dezvoltare orizontală va fi focusată în principal pe obiective concrete și pe îndeplinirea sarcinilor. În schimb, o echipă condusă de un lider care se dezvoltă vertical va fi mult mai rezilientă, inovatoare și capabilă să facă față provocărilor complexe.
De exemplu, într-un mediu cu o dezvoltare orizontală, un manager poate adăuga constant noi procese sau reguli pentru a face echipa mai eficientă. Însă, dacă echipa se confruntă cu o situație imprevizibilă sau ambiguă, acele reguli și procese devin inutile, iar echipa poate suferi blocaje.
Într-un mediu cu o dezvoltare verticală, echipa va avea capacitatea de a se adapta și de a găsi soluții creative la probleme neașteptate, pentru că liderul a creat un context în care membrii echipei pot gândi independent și pot contribui din multiple perspective.
Armonie și reziliență prin leadership vertical
Pentru a construi echipe armonioase și reziliente, liderii trebuie să adopte o abordare verticală în dezvoltarea lor și a echipelor. Iată câteva strategii utile și relevante:
- Dezvoltarea conștientizării de sine
Liderii care se dezvoltă vertical își dezvoltă și o înțelegere profundă a propriilor emoții, motivații și valori. Această conștientizare îi ajută să devină mai empatici și mai capabili să ghideze echipele prin provocări.
Pentru a crea echipe reziliente, liderii trebuie să încurajeze și membrii echipei să își dezvolte conștientizarea de sine, ceea ce îi va face mai capabili să colaboreze eficient și să gestioneze conflictele.
- Crearea unui mediu de învățare continuă
Echipele armonioase și performante sunt cele care se adaptează și învață continuu.
Leadershipul vertical încurajează acest tip de mediu, în care membrii echipei sunt încurajați să își depășească limitele, să își extindă perspectivele și să își asume noi responsabilități.
Aceasta nu se referă doar la a învăța noi abilități, ci și la a reflecta asupra modului în care gândesc și iau decizii.
- Promovarea gândirii sistemice
Într-o echipă condusă de un lider care se dezvoltă vertical, gândirea sistemică este esențială.
Aceasta implică abilitatea de a vedea interconexiunile dintre diferite părți ale sistemului și de a înțelege cum fiecare decizie afectează întregul.
Liderii care promovează gândirea sistemică vor ajuta echipele să vadă imaginea de ansamblu și să colaboreze eficient pentru a rezolva problemele complexe.
- Cultivarea adaptabilității
Într-un mediu de afaceri incert și complex, echipele trebuie să fie capabile să se adapteze rapid la schimbări.
Leadershipul vertical se bazează pe capacitatea de a naviga prin incertitudine și ambiguitate, iar liderii care se dezvoltă vertical își încurajează echipele să fie flexibile și inovatoare.
În concluzie
Leadershipul vertical reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care liderii sunt pregătiți și în modul în care aceștia conduc echipele.
Într-o lume a afacerilor din ce în ce mai complexă, liderii au nevoie nu doar de noi abilități, ci și de o maturizare a modului lor de gândire și de percepție a realității.
Prin dezvoltarea verticală, liderii devin mai capabili să facă față provocărilor complexe, să conducă echipe armonioase și performante și să creeze medii organizaționale reziliente.
Leadershipul vertical nu este doar despre a face lucrurile mai bine, ci despre a gândi într-un mod mai profund, pentru a crea un impact durabil.
