Deficitul bugetar al României a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor.

Deficitul s-a redus astfel cu aproximativ 37% în termeni nominali, de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului trecut. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. În același timp, investițiile publice au continuat să crească.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Veniturile bugetare au ajuns la 412,31 miliarde de lei

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei în perioada ianuarie–iulie 2026, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluția fiind susținută de creșterea veniturilor fiscale și de fondurile europene atrase.

Veniturile fiscale au ajuns la 214,32 miliarde de lei, cu 15,4% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.

Încasările nete din TVA au fost de 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%. În același timp, restituirile de TVA către mediul privat au ajuns la 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, iar fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul din anul precedent.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult față de anul trecut.

Impozitul pe profit a adus la buget 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

Cheltuielile totale au crescut cu 2,9%

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 460,39 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, avansând cu 2,9% față de perioada similară din 2025.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus de la 23,3% la 22,4%.

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, fiind cu 4,1% mai mici decât în primele șapte luni ale anului trecut. Ponderea acestora în totalul cheltuielilor publice a coborât de la 22,3% la 20,8%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluție determinată în principal de plățile din sistemul de sănătate.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au continuat să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului. Acestea au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de anul trecut.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%.

Investiții de peste 76 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au atins 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Creșterea este de aproximativ 24%, în timp ce deficitul bugetar s-a redus cu 37%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 71,05% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, atât prin granturi, cât și prin împrumuturi.

Plățile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În total, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 45,88 miliarde de lei.

„Rezultatele la șapte luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească”, a subliniat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a atras însă atenția că, începând din august, baza de comparație cu anul 2025 se va modifica, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara anului trecut.

Potrivit acestuia, menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor vor rămâne esențiale pentru continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.