Deficitul bugetar: între soluții rapide și reforma reală. România are nevoie de o viziune pe termen lung

Situația financiară a României a ajuns la un prag critic. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, forțând guvernul să recurgă la un pachet de măsuri fiscale severe, în încercarea de a reduce presiunea.

Conform lui Daniel Anghel, liderul PwC România, problema depășește cu mult cifrele de moment: „Rezolvăm criza bugetară pe termen scurt, dar nu ieșim din cercul vicios al cheltuielilor excesive și al creșterilor de taxe.”

Printre modificările fiscale care vor fi aplicate se află:

• creșteri de TVA (11% și 22%),
• impozitul pe dividende la 16%,
• accize mai mari cu 10%,
• contribuții de sănătate aplicate și pensiilor.

În paralel, guvernul a promis reduceri de cheltuieli și reforme ale companiilor de stat, însă detaliile rămân vagi.

Totuși, datele demonstrează că oricât s-au mărit taxele, cheltuielile au crescut mai mult. Din 2016 încoace, relaxarea fiscală și scutirile multiple au erodat baza de contribuabili, iar ANAF nu reușește să colecteze eficient. De exemplu, România are un decalaj de colectare a TVA de peste 35%, dublu față de Bulgaria, care prin digitalizare a scăzut acest indicator sub media europeană.

Pe termen lung, soluțiile trebuie să vizeze reformarea administrației fiscale, digitalizarea reală, eliminarea privilegiilor fiscale, reducerea cheltuielilor ineficiente și stimularea investițiilor private.

În plus, provocările externe – tensiunile comerciale globale, schimbarea lanțurilor de aprovizionare, îmbătrânirea populației și presiunea noilor tehnologii asupra forței de muncă – fac ca simpla ajustare fiscală să fie insuficientă.

România are potențialul de a evita stagnarea economică, dar pentru asta este nevoie de mai mult decât „quick fixes”. E nevoie de un plan coerent, cu obiective clare pe termen lung și politici care să susțină dezvoltarea, nu doar să stingă crizele.