Zimbrul, un animal reverat şi respectat în istoria României care prin mărime şi putere se impune în faţa oricărui prădător, este vulnerabil în faţa omului.
Specia prezentă în Europa de zeci de mii de ani este mereu în pericol de a-și diminua populația dacă nu acționăm spre a o proteja și astfel menține echilibrul natural de care depindem cu toții.
Zimbrii din Paleolitic
Picturi paleolitice în Peștera Coliboaia
În Peştera Coliboaia au fost descoperite la începutul anului 2010 mai multe picturi rupestre care pot fi încadrate între 23.000 şi 35.000 de ani vechime. Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă artă parietală aşa de veche. Picturile negre, cum mai sunt ele numite datorită culorii, reprezintă animale diverse, printre care un zimbru, un cal, o felină, unul saudouă capete de urs şi doi rinoceri păroşi. Această peşteră se află la 200 km distanţă de prima zonă de reintroducere a zimbrilor din Carpaţii Meridionali, la poalele munţilor Țarcu.
Zimbrul în folclorul românesc
Bour în ilustrație din 1556
Giganții care trăiau în Europa, precum bourul sau zimbrul, au inspirat multe povești menite să celebreze mari voievozi, să marcheze așezări umane sau să inspire tinerii să întreprindă acte de vitejie. Uneori speciile se confundau în folclor, spre exemplu, întemeierea Moldovei are la bază legenda lui Dragoș Vodă care a vânat zimbri alături de câinele său Molda, dar pe stema Moldovei este un cap de bour. Adesea confundat cu zimbrul, dar mult mai mare decât acesta, bourul sălbatic (Bos primigenius) a fost vânat de braconieri până la extincție, ultimul exemplar fiind înregistrat în 1627 în pădurea Jaktorów, Polonia.
În Armeniș legenda urmei de bour ne spune că…
,,În vremuri îndepãrtate, când rãul abia se ivise pe pãmânt, un duh transformat în bour a furat-o pe Armina, frumoasã fiicã de voievod. Auzind acestea pãstorul cãruia îi era promisã mana fetii a pornit sã vâneze bourul. Întinse arcul și sãgeata zbârnãi, înfingându-se adânc între coastele vitei. Bourul îngenunche, poticnindu-se. O a doua sãgeatã a însemnat sfârșitul duhului și Armina a fost salvatã. Cei doi s-au cãsãtorit și locul de la poalele râului în care s-au stabilit a fost numit Armeniș. Locul în care a îngenunchiat bourul se mai poate vedea și astãzi.”
Puteți merge pe urmele Arminei, traseul este marcat și detaliat pe site-ul destinației ecoturistice Măgura Zimbrilor.
O altă legendă publicată în 1981, Drumul Zimbrilor scrisă de Eugenia Zaimu și ilustrată de Mircea Dumitrescu a înfrumusețat copilaria colegei Alexandra din echipa Life Bison. Cartea spune copiilor despre aventura voinicilor din oastea lui Mihai Vodă din jurul anului 1600. Asaltați de inamici aceștia cer cu înțelepciune ajutorul zimbrilor, unul dintre aceștia având și un cântec special:
”Zimbrule, voinic viteaz
Ține muntele-n grumaz
Și în coarne stelele
Sub copite relele
Rîul rece subsuori
Irbă mătăsoasă-n zori
Grîul copt pe fruntea ta
Belșug în ograda mea
Supărarea-n bolovani
Și năcazul la dușmani,
Să-ți trăiască turmele
Zimbrule, străbunule! …”
Turma de zimbri năvălește dușmanii și oastea Molvovei este învingătoare. Vitejii săbrătoresc victoria plini de recunștință față de zimbrii.
Specia pe cale de dispariție
Vânați și rămași fără habitat suficient, zimbrii au dispărut din sălbăticie în secolul XX. Familiile regale din Lituania și Polonia sau țarii ruși erau singurii care se mai mândeau cu zimbri în pădurile lor.
Exemplarele din Europa de Vest au dispărut sau încă din secolul al XI-lea, iar în România ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. Ultimul zimbru în sălbăticie a fost ucis în Polonia în 1919, iar din lume în 1927, în Caucaz.
În 1927 mai puțin de 50 de zimbri rămăseseră în grădini zoologice din Europa, iar un grup de conservaționiști au decis să salveze specia de la extincție. Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951. Cele mai mari populații se regăsesc acum în Belarus, Polonia și Rusia; turme mai mici există și în Lituania, Ucraina și Kîrgîzstan.
Din mit în realiate
În România, în anul 2012 primii zimbri au fost reintroduși în Parcul Național Vânători Neamț. Acum sunt 47 de zimbri în libertate în acest parc. În Munții Făgăraș, Fundația Conservation Carpathia a introdus 13 zimbri, obiectivul fiind eliberarea a 100 de exemplare în zonă.
Astăzi, cea mai mare populație de zimbri din România numără între 63-67 de exemplare și se află în Munții Țarcu. Zimbrii de aici au fost aduși din rezervații și centre de reproducere din Europa în urma unui proces complex de selecție pentru a asigura diversitatea genetică. Obiectivul proiectului de lungă durată a proiectului LIFE Bison inițiat în 2014 de Rewilding Europe și WWF România este de a crea o populație viabilă care se reproduce în sălbăticie și dezvoltă atât biodiversitatea cât și idei de antreprenoriat sustenabil bazat pe ecoturism în comunitățile locale.
Prezența unei populații stabile de zimbri contribuie la menținerea unei structuri mozaicate a ecosistemului și peisajului, prin consumarea excesului de vegetație din „ochiurile” de pădure, poieni și pajiștile împădurite. Odată cu creșterea diversității peisajului și a vegetației, se creează enclave propice răspândirii altor specii de nevertebrate, păsări, mamifere mici. Refacerea populației de zimbru în Carpații de sud-vest va aduce beneficiul ecologic major de a avea aici o specie-umbrelă. Acest termen se referă la acea specie care are nevoie de condiții de mediu dintre cele mai bune pe o suprafață întinsă a arealului său natural; aceste condiții sunt favorabile și altor specii, astfel încât programul de conservare a zimbrului este implicit un instrument de conservare și pentru celelalte specii, pe o scară de amploare în această regiune.
Supraviețuirea zimbrilor
Oamenii au fost mereu atrași de măreția zimbrilor, iar românii se pot mândri încă o dată cu bogăția naturii pe care o păstoresc. România este un exemplul pentru întregul continent, prin istoria, cultura și natura sa. Acestea sunt elemente necesare unui neam care se dezvoltă în mod armonios și sustenabil și care își asumă bunăstarea generațiilor viitoare.
Comunitatea din zona denumită Măgura Zimbrilor, Armeniș are parte de beneficii de pe urma zimbrilor prin dezvoltarea ecoturismului. Acesta poate aduce o nouă sursă de venit, dar și păstra tinerii în locurile natale unde pot crește afaceri prospere și sustenabile.
Coexistența cu aceste animale este o prioritate pentru echipa de proiect și autoritățile locale care se sprijină reciproc în dezvoltarea de soluții proactive ajută la un trai în armonie cu zimbrii.
Împreună ne putem asigura că zimbrii vor persista în pădurile seculare, nu numai în legendele noastre. Fii informat despre populația de zimbri din România, urmărește site-ul WWF România.
Reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali se realizează în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiilor de zimbru în România”, implementat de WWF România şi Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE și alături de comunitățile locale.
- Aflaţi mai multe despre coexistența om-zimbru
- Vizitaţi zonele de reintroducere a zimbrului prin intermediul site-ului web al companiei Europene Safari sau WeWilder
- Urmăriţi acţiunea care are loc în teren pe pagina de Facebook a proiectului LIFE Bison
Bibliografie
Historia, Cele mai vechi picturi paleolitice din Europa Centrală, descoperite la Bihor -https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/cele-mai-vechi-picturi-paleolitice-din-europa-centrala-descoperite-in-bihor
Zaimu, Eugenia [1981] Drumul Zimbrilor, București: Editura Junimea
Zimbrul – https://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbru
Aurochs – https://en.wikipedia.org/wiki/Aurochs
Conservation Carpathis, Munții Făgăraș devin acasă pentru zimbri – https://www.carpathia.org/ro/muntii-fagaras-devin-acasa-pentru-zimbri/
Parcul Național Vânători-Neamț, Zimbrul – http://vanatoripark.ro/
Măgura Zimbrilor, În Natură, Pe urmele legendelor – www.magurazimbrilor.ro
IUCN Red List, Bison – https://www.iucn.org/commissions/ssc-groups/mammals/mammals-a-e/bison
