Proiectul european HEART se încheie cu soluții testate în România și Ungaria pentru sprijinirea femeilor refugiate din Ucraina

După 18 luni de cercetare, intervenții directe și colaborare internațională, proiectul european HEART – Abilitare Holistică și Acces pentru Reziliență și Transformare ajunge la final cu rezultate concrete în sprijinirea femeilor refugiate din Ucraina. Implementată în România și Ungaria, inițiativa a contribuit la îmbunătățirea accesului la servicii sociale, integrarea profesională și dezvoltarea unor mecanisme de protecție pentru femeile aflate în situații de vulnerabilitate.

Proiectul a fost implementat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), în parteneriat cu Hungarian Interchurch Aid (HIA) din Ungaria, beneficiind de o cofinanțare de 583.323 de euro din partea Comisiei Europene.

Obiectivul principal a fost dezvoltarea și testarea unor modele de intervenție care să răspundă simultan nevoilor de siguranță, incluziune socială și independență economică ale femeilor refugiate din Ucraina.

Proiectul HEART a pornit de la o realitate adesea insuficient abordată: integrarea nu înseamnă doar acces la un serviciu sau obținerea unui loc de muncă, ci și capacitatea unei persoane de a lua decizii în siguranță, de a-și cunoaște drepturile și de a-și construi un parcurs independent.

– Zoltani Katalin, Secretar Executiv al AIDRom, a subliniat că rezultatele proiectului, alături de analizele, instrumentele și recomandările dezvoltate, pot contribui la îmbunătățirea intervențiilor destinate refugiaților în România și în alte state ale Uniunii Europene.

Sprijin concret pentru femeile refugiate din Ucraina

Activitățile proiectului HEART au fost fundamentate pe o cercetare multisectorială realizată în România, la care au participat 100 de femei refugiate din Ucraina. Studiul a analizat dificultățile privind accesul la servicii sociale și medicale, condițiile de locuire, oportunitățile de angajare, siguranța personală și riscurile asociate violenței de gen.

Concluziile cercetării au evidențiat faptul că problemele întâmpinate de femeile refugiate sunt adesea interdependente. Lipsa unui loc de muncă stabil poate afecta accesul la o locuință adecvată, în timp ce barierele lingvistice, responsabilitățile familiale și dificultățile administrative limitează oportunitățile de integrare.

Pornind de la aceste constatări, AIDRom a organizat activități de informare, consiliere, asistență socială și orientare profesională, adaptate nevoilor individuale ale beneficiarelor.

Printre rezultatele obținute în România se numără:

• 155 de femei au participat la 25 de sesiuni de abilitare, dedicate cunoașterii drepturilor, siguranței personale și prevenirii violenței de gen.
• 31 de femei au beneficiat de management individualizat de caz, prin intermediul a 93 de sesiuni.
• 139 de sesiuni individuale de asistență socială au fost organizate pentru facilitarea accesului la servicii esențiale.
• 45 de femei aflate în căutarea unui loc de muncă au participat la opt sesiuni de conectare cu reprezentanți ai pieței muncii.
• 20 de femei au primit sprijin individualizat pentru angajare, inclusiv pentru pregătirea CV-urilor, candidaturilor și interviurilor.

Dincolo de aceste rezultate, intervențiile au urmărit dezvoltarea încrederii în propriile capacități și reducerea dependenței beneficiarelor de sprijinul de urgență.

Integrarea profesională și independența economică, priorități ale proiectului

Unul dintre obiectivele importante ale HEART a fost facilitarea integrării femeilor refugiate pe piața muncii.

Participantele au primit informații despre drepturile angajaților, procedurile de recrutare, pregătirea documentelor necesare și identificarea oportunităților profesionale.

Proiectul a explorat inclusiv posibilitatea dezvoltării unor activități independente generatoare de venituri, adaptate competențelor și experienței profesionale a beneficiarelor.

Experiența acumulată a arătat că integrarea economică durabilă nu poate fi separată de accesul la locuire, servicii medicale, educație și îngrijirea copiilor.

În absența acestor condiții, chiar și persoanele care dețin competențe profesionale și sunt motivate să lucreze pot întâmpina dificultăți în obținerea și păstrarea unui loc de muncă.

Prevenirea violenței de gen și îmbunătățirea mecanismelor de protecție

O componentă esențială a proiectului a vizat prevenirea violenței de gen și facilitarea accesului femeilor refugiate la servicii de protecție.

120 de femei au participat la activități de prevenire a violenței de gen, iar zece supraviețuitoare ale violenței de gen au beneficiat de management individualizat de caz.

În paralel, AIDRom a organizat două sesiuni de dialog și formare, la care au participat 36 de reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor relevante.

Proiectul a inclus și o componentă dedicată comunicării publice responsabile. Astfel, 11 jurnaliști au participat la activități de formare privind reflectarea etică a violenței de gen, protejarea identității supraviețuitoarelor și evitarea stereotipurilor.

Monitorizarea discursului public din România și Ungaria a evidențiat o provocare comună: deși violența împotriva femeilor beneficiază de vizibilitate mediatică, experiențele și vulnerabilitățile specifice femeilor refugiate din Ucraina sunt insuficient reprezentate în dezbaterea publică.

Această constatare subliniază importanța unei comunicări care să prezinte femeile refugiate nu doar ca beneficiare ale asistenței, ci și ca persoane cu drepturi, competențe și capacitatea de a contribui activ la comunitățile în care trăiesc.

România și Ungaria, modele de intervenție și experiențe comune

Colaborarea dintre AIDRom și Hungarian Interchurch Aid a permis analizarea unor modele de sprijin dezvoltate în contexte instituționale și sociale diferite.

Partenerii au urmărit patru domenii prioritare: prevenirea violenței de gen, accesul la servicii, locuirea și integrarea profesională.

Schimburile de experiență și activitățile comune de analiză au contribuit la dezvoltarea unor instrumente și recomandări care pot fi utilizate și de alte organizații europene implicate în sprijinirea persoanelor refugiate.

Un rol important l-a avut și evaluarea directă a activităților. 64 de beneficiare au oferit feedback asupra serviciilor și intervențiilor la care au participat, contribuind la identificarea unor nevoi care necesită atenție în continuare.

Ce rămâne după încheierea proiectului HEART

Finalizarea proiectului nu înseamnă și dispariția provocărilor cu care se confruntă femeile refugiate din Ucraina.

Experiența acumulată evidențiază necesitatea unor servicii de informare accesibile lingvistic, a unei cooperări mai strânse între instituții și organizațiile societății civile, precum și a unor mecanisme de sprijin care să coreleze integrarea profesională cu protecția socială.

Încheierea HEART marchează finalizarea unei etape de cercetare, testare și cooperare, dar nu și dispariția provocărilor cu care se confruntă femeile refugiate din Ucraina. Rezultatele proiectului evidențiază importanța continuității serviciilor de sprijin, a cooperării dintre actorii publici și neguvernamentali și a unor politici de integrare care să țină cont de legătura dintre siguranța personală, accesul la drepturi și independența economică.

Cătălina Cătuți, Manager Proiecte AIDRom

Pentru AIDRom, rezultatele proiectului HEART reprezintă o bază pentru dezvoltarea unor viitoare programe de asistență, protecție și incluziune socială, precum și pentru consolidarea parteneriatelor instituționale.

Proiectul a fost derulat în cadrul apelului european de finanțare ESF-SI-2024-UA-01, dedicat abordărilor inovatoare pentru atenuarea consecințelor sociale ale războiului împotriva Ucrainei în statele Uniunii Europene.

Ziarul Pozitiv s-a numărat printre partenerii media ai proiectului HEART, alături de Press HUB powered by Freedom House Romania, contribuind la promovarea inițiativelor și a rezultatelor dedicate integrării și sprijinirii femeilor refugiate. Partenerul de monitorizare al proiectului a fost mediaTRUST Romania.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene.