Studiu MedLife pe Via Transilvanica: ce schimbări au resimțit participanții după 10 zile de mers pe jos

Zece zile de mers pe jos pe Via Transilvanica, pe un traseu de cel puțin 150 de kilometri, i-au determinat pe unii dintre participanții la studiul observațional realizat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social să își reevalueze prioritățile, obiceiurile și modul în care își organizează viața de zi cu zi. Potrivit concluziilor celei de-a treia etape a cercetării, participanții vorbesc despre mai multă încredere în sine, mai puțină grabă și dorința de a adopta un stil de viață mai echilibrat.

Prezentate pe 28 octombrie 2026, noile observații ale studiului MedLife se concentrează asupra schimbărilor de perspectivă pe care participanții le asociază experienței de pe Via Transilvanica. Interviurile aprofundate realizate în cadrul cercetării evidențiază modul în care efortul fizic susținut, timpul petrecut în natură și interacțiunile cu ceilalți au influențat percepția participanților asupra propriilor capacități și nevoi.

Mai multă încredere în sine și o perspectivă diferită asupra propriilor limite

Pentru o parte dintre participanți, cele 10 zile de drumeție au reprezentat o provocare care le-a schimbat modul în care își privesc limitele personale.

Deși au pornit la drum cu îndoieli privind capacitatea de a face față efortului, aceștia au descoperit că pot depăși obstacole pe care anterior le considerau dificil de gestionat. Finalizarea traseului le-a oferit un sentiment de împlinire și mai multă încredere în propriile resurse.

Experiența a generat, în unele cazuri, și dorința de a introduce activitatea fizică în programul obișnuit, nu doar ca formă de recreere, ci ca parte a unui stil de viață mai sănătos.

Mai puțină grabă, mai multă răbdare și o viață mai simplă

Una dintre temele recurente ale interviurilor este nevoia de a încetini ritmul vieții cotidiene.

Pe Via Transilvanica, fiecare zi a fost organizată în jurul mersului pe jos, al pauzelor și al recuperării, într-un ritm diferit de cel impus de activitățile profesionale și responsabilitățile obișnuite.

Participanții au descris această experiență ca pe o oportunitate de a-și regândi relația cu timpul, de a-și organiza mai bine activitățile și de a manifesta mai multă răbdare față de ei înșiși și față de cei din jur.

Totodată, cele 10 zile în care lucrurile esențiale au încăput într-un rucsac i-au determinat pe unii dintre ei să reflecteze asupra nevoilor reale și asupra importanței simplificării vieții cotidiene.

Interacțiunile cu oamenii întâlniți pe traseu au contribuit, de asemenea, la o mai mare deschidere către ceilalți și la o atenție sporită acordată relațiilor personale.

„Stresul bun” poate deveni o oportunitate de schimbare

Studiul MedLife explorează conceptul de „stres bun”, analizând modul în care o provocare fizică și mentală asumată poate influența percepția asupra propriilor capacități și obiceiuri.

„Suntem obișnuiți să asociem stresul cu presiunea, oboseala și lucrurile care ne copleșesc. Însă nu orice provocare este neapărat una negativă. Atunci când este asumat și adaptat propriilor capacități, efortul ne poate oferi ocazia să ne descoperim resursele și să ne reevaluăm obiceiurile. Dincolo de distanța parcursă, ceea ce ne interesează în acest studiu este să înțelegem atât răspunsul organismului la o astfel de experiență, cât și felul în care participanții o percep și ce schimbări își doresc să păstreze în viața de zi cu zi. Mărturiile lor oferă o perspectivă valoroasă asupra acestei experiențe, iar analiza datelor medicale ne va permite să completăm această imagine cu rezultate obiective”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

Somn mai regulat, mai puțin timp în fața ecranelor și un echilibru mai bun între muncă și viața personală

Dincolo de experiența trăită pe traseu, participanții au vorbit și despre schimbările pe care și-ar dori să le păstreze după revenirea la rutina obișnuită.

Printre obiceiurile menționate se numără respectarea unui program de somn mai regulat, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, practicarea mai frecventă a activităților fizice și stabilirea unor limite mai clare între viața profesională și cea personală.

Aceste intenții reflectă o preocupare pentru organizarea mai echilibrată a timpului și pentru acordarea unei atenții sporite odihnei și nevoilor personale.

Rămâne însă de văzut în ce măsură participanții vor reuși să transforme aceste intenții în schimbări durabile.

Rezultatele finale ale studiului MedLife sunt așteptate în noiembrie 2026

Etapa de parcurgere a traseului Via Transilvanica s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar cercetarea continuă prin analiza datelor medicale și psiho-emoționale colectate.

Studiul observațional combină evaluarea unor biomarkeri relevanți pentru sănătate, evaluări psiho-emoționale și interviuri aprofundate, realizate înainte și după cele 10 zile de mers pe jos.

În timp ce actualele concluzii reflectă experiențele și percepțiile personale ale participanților, rezultatele finale vor permite o analiză mai amplă a răspunsului organismului la efort fizic și mental susținut.

Aceste rezultate, așteptate în luna noiembrie 2026, vor contribui la o mai bună înțelegere a relației dintre mersul pe jos pe distanțe lungi, sănătatea fizică și emoțională și capacitatea organismului de adaptare la efort.

Via Transilvanica, proiect dezvoltat de Asociația Tășuleasa Social, este un traseu de lungă distanță care traversează România de la Putna la Drobeta-Turnu Severin. Inaugurat în 2022, traseul promovează mișcarea în aer liber, descoperirea patrimoniului natural și cultural și turismul responsabil.