MedLife lansează un studiu pe Via Transilvanica pentru a analiza efectele mersului pe jos asupra sănătății

MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, lansează un studiu observațional pe Via Transilvanica, prin care va analiza modul în care mersul pe jos pe distanțe lungi influențează sănătatea fizică, echilibrul emoțional și capacitatea organismului de adaptare la stres. Cercetarea se va desfășura în perioada august–septembrie 2026, iar înscrierile sunt deschise până la mijlocul lunii septembrie.

Studiul este construit în jurul conceptului de „Good Stress” sau eustres, definit ca răspunsul organismului la provocări controlate, suficient de intense pentru a activa mecanismele de adaptare, dar fără să depășească resursele individuale.

Proiectul va combina analize medicale, evaluarea unor biomarkeri și interviuri aprofundate cu participanții, pentru a urmări schimbările care apar înainte și după parcurgerea traseului. Cercetătorii vor analiza atât indicatori ai sănătății fizice, cât și nivelul de energie, percepția stresului, starea de bine și evoluția emoțională.

Studiul va urmări participanți care parcurg cel puțin 150 de kilometri

În proiect se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 18 ani care intenționează să parcurgă Via Transilvanica timp de minimum zece zile și pe o distanță de cel puțin 150 de kilometri.

Participanții își pot alege punctul de plecare, destinația, ritmul și ținutul Via Transilvanica pe care doresc să îl traverseze. Analizele medicale și evaluările realizate înainte și după traseu vor fi oferite gratuit.

Cei înscriși vor participa și la interviuri prin care specialiștii vor urmări emoțiile, motivațiile, provocările și eventualele schimbări personale experimentate în timpul drumeției. Participanții care dovedesc parcurgerea celor minimum zece zile vor primi, de asemenea, acces gratuit la testarea genetică Longevity100+ oferită de MedLife.

Datele medicale colectate vor fi analizate anonim de echipa MedLife.

Nicolae Marcu: Mersul susținut în natură poate reprezenta un stimul pentru mecanismele de adaptare

Dr. Nicolae Marcu, Director de Operațiuni Medicale în cadrul MedLife Group, explică faptul că studiul urmărește să diferențieze efectele stresului cronic de răspunsul organismului la provocări controlate.

„În practica medicală discutăm frecvent despre efectele negative ale stresului cronic, însă există și un alt tip de răspuns al organismului – eustresul sau stresul benefic. Acesta apare atunci când provocările sunt suficient de intense pentru a activa mecanismele de adaptare, fără a depăși capacitatea organismului de a le gestiona”, a declarat Nicolae Marcu.

Potrivit acestuia, mersul pe distanțe lungi, desfășurat în natură și pe durata mai multor zile, poate reprezenta un asemenea stimul. Cercetarea ar urma să furnizeze date utile pentru medicina preventivă și medicina stilului de viață.

Doar 12% dintre români fac frecvent drumeții

Inițiativa pornește de la rezultatele unui studiu de percepție realizat în luna mai 2026 de Unlock Research, la solicitarea MedLife.

Cercetarea arată că 56% dintre respondenți își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos. Aproximativ 26% merg frecvent pe jos pe distanțe mai lungi, în timp ce numai 12%, echivalentul a aproximativ unui român din opt, obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură.

Datele mai indică faptul că românii asociază mersul pe jos în special cu beneficiile asupra sănătății fizice, în timp ce efectele asupra echilibrului emoțional și rezilienței psihologice sunt mai puțin cunoscute.

Persoanele care fac frecvent drumeții declară însă niveluri mai ridicate de energie, o stare de bine mai bună și o capacitate crescută de gestionare a provocărilor cotidiene.

„Există o diferență semnificativă între ceea ce știm despre importanța mișcării și felul în care acționăm, în realitate. Acest proiect este următorul pas firesc: transformăm percepțiile în date reale din teren”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Director Comunicare în cadrul MedLife Group.

Via Transilvanica devine cadrul unei cercetări despre sănătate și reziliență

Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, consideră că studiul adaugă o dimensiune științifică experienței oferite de Via Transilvanica.

„De la început, traseul Via Transilvanica a fost gândit ca un drum care îi invită pe oameni să încetinească ritmul, să redescopere natura și pe ei înșiși. Ne bucurăm că această experiență capătă acum și o dimensiune științifică”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu.

Persoanele interesate se pot înscrie pe pagina dedicată studiului, unde sunt prezentate criteriile de eligibilitate, calendarul și etapele proiectului: medlife.ro/stresul-bun-via-transilvanica.