Realitățile augmentate și virtuale, tot mai aproape: Cum poate România deveni parte din revoluția imersivă

Realitatea augmentată (AR) și cea virtuală (VR) nu mai aparțin domeniului SF. Ele modelează astăzi felul în care învățăm, lucrăm, colaborăm, ne tratăm și inovăm. De la educație și sănătate până la industrie, apărare și energie, aceste tehnologii deschid drumul către o nouă eră digitală.

Raportul EY România semnalează potențialul strategic al acestor tehnologii și subliniază pașii pe care mediul de afaceri românesc îi face în direcția integrării acestora în procesele proprii.

Aplicații cu impact major: de la sălile de clasă la câmpul de luptă

Tehnologiile imersive sunt deja folosite pentru:

• educație: învățarea abilităților tehnice și socio-emoționale într-un cadru captivant;
• sănătate: simulări chirurgicale, diagnosticare, terapii pentru PTSD și reabilitare cognitivă;
• industrie: mentenanță predictivă, colaborare la distanță, optimizare a proceselor;
• apărare: instruire în medii sigure, controlul dronelor FPV;
• energie: inspecții automatizate cu drone, analiză AI în timp real.

Integrarea acestor tehnologii creează ecosisteme digitale complexe, în care inteligența artificială și datele în timp real susțin decizii rapide și inovație continuă.

România: interes crescut, dar adopție timidă

Potrivit studiului EY, doar 4,5% dintre companiile românești au implementat integral AR/VR, în timp ce 28,1% plănuiesc investiții viitoare. Peste 59% nu au făcut niciun pas în această direcție, invocând bariere precum costurile sau lipsa competențelor specializate.

Totuși, motivațiile sunt clare:

• 67% doresc să îmbunătățească experiența clienților;
• 64% vizează perfecționarea produselor și serviciilor;
• 52% caută noi tehnici de marketing și vânzări.

Companiile mici pun accent pe fidelizarea clienților, în timp ce firmele mijlocii sunt atrase de potențialul de inovație în ofertă.

Viitorul este imersiv

România are șansa să participe activ la revoluția imersivă, dar pentru asta este nevoie de:

• investiții strategice în infrastructură;
• formare de talente digitale;
• colaborări intersectoriale care să faciliteze scalarea și integrarea.

Tranziția către realități hibride este în curs, iar modul în care companiile românești vor răspunde acestei provocări poate determina poziționarea lor viitoare pe piața globală a inovației.