România câștigă definitiv arbitrajul Roșia Montană. Gabriel Resources pierde disputa de 6,5 miliarde de dolari

România a câștigat definitiv arbitrajul internațional privind proiectul minier de la Roșia Montană, după ce Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) a respins integral cererea de anulare formulată de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. Decizia, pronunțată pe 13 noiembrie 2026, menține hotărârea din 8 martie 2024, prin care au fost respinse despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor, care precizează că hotărârea încheie definitiv, în cadrul sistemului ICSID, un litigiu internațional început în 2015 și desfășurat pe parcursul a peste 11 ani.

Prin respingerea cererii de anulare, România nu mai poate fi obligată la plata despăgubirilor solicitate în acest arbitraj. Totodată, reclamanții au fost obligați să suporte cheltuielile aferente procedurii de anulare.

Despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari, cea mai mare pretenție financiară într-un arbitraj împotriva României

Litigiul a vizat proiectul de exploatare auriferă de la Roșia Montană, dezvoltat prin compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), la care Gabriel Resources deține o participație majoritară.

Companiile reclamante au susținut că autoritățile române ar fi încălcat obligațiile asumate prin acordurile bilaterale de protejare a investițiilor încheiate cu Canada și Regatul Unit, solicitând despăgubiri pentru modul în care a fost gestionat proiectul minier.

Potrivit Ministerului Finanțelor, suma solicitată, de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, echivalentul a 31,5 miliarde de lei, reprezenta cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional.

Valoarea despăgubirilor solicitate era echivalentă cu aproximativ 1,5% din produsul intern brut estimat al României pentru anul 2026.

La 8 martie 2024, tribunalul arbitral ICSID a respins integral pretențiile Gabriel Resources, stabilind, prin hotărârea majoritară, că România nu a încălcat obligațiile asumate prin cele două tratate bilaterale de investiții.

Compania a contestat ulterior această decizie, solicitând anularea hotărârii și redeschiderea posibilității de a obține despăgubiri.

Cum a fost respinsă ultima cale de atac a Gabriel Resources

În iulie 2024, Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. au inițiat procedura de anulare a hotărârii arbitrale, invocând presupuse nereguli juridice și procedurale.

Reclamanții au solicitat anularea integrală a hotărârii, susținând că tribunalul arbitral ar fi fost constituit necorespunzător și că ar fi existat abateri grave de la normele fundamentale de procedură.

În subsidiar, companiile au solicitat anularea parțială a deciziei, invocând pretinsa depășire a competențelor tribunalului și insuficienta motivare a hotărârii.

Cererea a fost analizată de un Comitet ad-hoc format din trei membri: dr. Eduardo Zuleta, în calitate de președinte, profesorul Lawrence Boo și profesorul Maxi Scherer.

Procedura s-a desfășurat între iulie 2024 și noiembrie 2026 și a inclus schimburi de memorii juridice, documente și audieri ale părților. Potrivit evidențelor ICSID, audierea privind cererea de anulare a avut loc în perioada 11–12 mai 2026, la Washington.

La 13 noiembrie 2026, Comitetul a respins toate motivele invocate de Gabriel Resources, menținând integral hotărârea pronunțată în martie 2024.

Procedura de anulare nu reprezintă o rejudecare a fondului litigiului, ci un mecanism juridic limitat la verificarea anumitor motive prevăzute de Convenția ICSID.

Potrivit articolului 53 din Convenție, odată epuizată această procedură, hotărârea arbitrală nu mai poate fi contestată printr-o altă cale de atac în cadrul mecanismului ICSID. Astfel, decizia favorabilă României rămâne definitivă și obligatorie.

Ce înseamnă victoria pentru România și pentru finanțele publice

Principalul efect al hotărârii este eliminarea riscului ca România să fie obligată, în acest arbitraj, să plătească despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari solicitate de investitori.

Această sumă reprezenta valoarea pretențiilor formulate împotriva statului român, nu o sumă încasată de România în urma câștigării procesului.

Dincolo de implicațiile bugetare, decizia are și o semnificație juridică importantă. Ministerul Finanțelor consideră că rezultatul confirmă respectarea de către România a obligațiilor asumate prin tratatele internaționale de protejare a investițiilor.

De asemenea, instituția apreciază că hotărârea susține legalitatea măsurilor adoptate de autoritățile române în legătură cu proiectul minier, inclusiv în ceea ce privește protejarea mediului, a patrimoniului cultural și a intereselor comunităților locale.

Un alt efect al deciziei privește recuperarea cheltuielilor de judecată. Comitetul ad-hoc a obligat reclamanții la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare, iar Ministerul Finanțelor a anunțat că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a sumelor cuvenite statului român.

Comunicatul nu precizează cuantumul exact al cheltuielilor stabilite în această ultimă etapă a litigiului.

Roșia Montană, patrimoniu UNESCO. Ce aspecte rămân de rezolvat

Rezultatul arbitrajului are o semnificație importantă și pentru protejarea patrimoniului cultural și natural de la Roșia Montană.

Peisajul minier de la Roșia Montană, situat în Munții Apuseni, județul Alba, a fost înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, datorită valorii sale istorice și arheologice excepționale.

Zona adăpostește unul dintre cele mai importante complexe de galerii miniere romane cunoscute la nivel mondial, alături de vestigii care documentează aproape două milenii de activitate minieră.

În același an, situl a fost inclus și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, statut menținut inclusiv prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial din 2026.

UNESCO continuă să semnaleze necesitatea consolidării măsurilor de protecție, a finalizării documentelor de management și a gestionării riscurilor asociate activităților miniere și poluării apelor provenite din exploatările istorice.

În paralel, există și proceduri juridice distincte de arbitrajul ICSID. Refuzul autorităților române de a prelungi licența de exploatare a proiectului minier, intervenit în 2024, a fost contestat de RMGC în instanțele naționale.

Prin urmare, victoria definitivă în arbitrajul internațional nu soluționează automat toate aspectele juridice și administrative privind viitorul proiectului minier.

Alexandru Nazare: „Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța deciziei pentru apărarea intereselor României și pentru activitatea instituțiilor implicate în acest litigiu internațional.

„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase.”

— Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

Ministerul Finanțelor a evidențiat contribuția echipei de avocați coordonate de dr. Veijo Heiskanen, partener al firmei internaționale de avocatură LALIVE, și de prof. univ. dr. Crenguța Leaua.

Instituția a transmis mulțumiri și Direcției Generale Juridice din cadrul ministerului, precum și celorlalte instituții publice care au participat la pregătirea și susținerea apărării României pe parcursul procedurilor arbitrale.

Ce urmează după încheierea arbitrajului

Odată cu decizia din 13 noiembrie 2026, procedura de anulare este încheiată, iar hotărârea favorabilă României din 8 martie 2024 rămâne definitivă și obligatorie.

Ministerul Finanțelor a precizat că va continua demersurile pentru recuperarea cheltuielilor de judecată și că documentele oficiale ale procedurii vor putea fi consultate prin intermediul platformei ICSID, cu respectarea regulilor de confidențialitate aplicabile dosarului ARB/15/31.

După mai bine de un deceniu de dispute juridice, România încheie astfel unul dintre cele mai importante litigii internaționale de investiții în care a fost implicată, eliminând o pretenție financiară de 6,5 miliarde de dolari și menținând o hotărâre arbitrală favorabilă intereselor statului.

Citește și:

Dosarul Roșia Montană, rampă de relansare a arbitrajului românesc