Ziua Mondială a Diabetului: de ce nu există o dietă universală și ce recomandă specialiștii

Peste 1,4 milioane de persoane din România sunt diagnosticate cu diabet, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), citate într-un comunicat TRANSAVIA. Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, nutriționistul-dietetician Liliana Enache explică de ce alimentația persoanelor cu diabet trebuie individualizată și care sunt principalele recomandări pentru controlul glicemiei și prevenirea complicațiilor.

Conform estimărilor prezentate în comunicat, aproximativ unul din zece români suferă de diabet, iar alți trei din zece ar avea prediabet, o afecțiune care crește riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 2.

În acest context, TRANSAVIA, unul dintre principalii producători de carne de pasăre din România, atrage atenția asupra importanței educației nutriționale și a alegerilor alimentare corecte, pe baza recomandărilor formulate de Liliana Enache, nutriționist-dietetician și membră a Colegiului Dieteticienilor din România.

De ce nu există o dietă universală pentru persoanele cu diabet

Potrivit specialistului, recomandările actuale nu mai sunt construite în jurul unor liste rigide de alimente interzise, ci urmăresc dezvoltarea unui model alimentar echilibrat, adaptat nevoilor fiecărei persoane.

Ghidul Standards of Care in Diabetes – 2026, publicat de American Diabetes Association (ADA), recomandă terapia nutrițională individualizată pentru persoanele cu diabet sau prediabet, ideal sub îndrumarea unui dietetician cu experiență în gestionarea acestor afecțiuni.

Printre modelele alimentare care pot aduce beneficii se numără:

• Dieta mediteraneeană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, nuci și ulei de măsline, asociată cu beneficii asupra controlului glicemic și sănătății cardiovasculare.
• Dieta DASH, care pune accent pe alimente integrale și reducerea aportului de sodiu, fiind utilă în special persoanelor cu diabet și hipertensiune arterială.
• Alimentația cu aport redus de carbohidrați, care poate îmbunătăți controlul glicemic în anumite situații, dar trebuie adaptată tratamentului medicamentos.
• Alimentația predominant vegetală, bazată pe leguminoase, cereale integrale, fructe, legume, nuci și semințe.

Liliana Enache subliniază că eficiența unui model alimentar depinde nu doar de compoziția acestuia, ci și de posibilitatea de a menține obiceiurile sănătoase pe termen lung.

Ce alimente recomandă specialiștii și ce trebuie limitat

Controlul diabetului nu presupune doar reducerea consumului de zahăr. O importanță deosebită o au calitatea carbohidraților, aportul de fibre, tipul grăsimilor și sursele de proteine.

Specialiștii recomandă consumul de legume, fructe întregi, leguminoase și cereale integrale, în detrimentul alimentelor rafinate și al produselor cu zaharuri adăugate.

Conform recomandărilor ADA, aportul de fibre ar trebui să fie de minimum 14 grame la fiecare 1.000 de kilocalorii consumate, preferabil din alimente cât mai puțin procesate.

De asemenea, este recomandată limitarea grăsimilor saturate și înlocuirea acestora cu grăsimi nesaturate, provenite din ulei de măsline, avocado, nuci, semințe și pește. Apa ar trebui să reprezinte principala sursă de hidratare, în locul băuturilor îndulcite.

În privința proteinelor, Liliana Enache explică faptul că acestea contribuie la menținerea masei musculare și la instalarea senzației de sațietate.

Carnea de pui fără piele, în special pieptul de pui, poate fi inclusă într-o alimentație echilibrată, datorită conținutului de proteine și aportului redus de grăsimi. Aceasta poate fi asociată cu legume, leguminoase sau cereale integrale.

Contează însă și modul de preparare. Fierberea, coacerea și gătirea la grătar sunt preferabile prăjirii în cantități mari de ulei sau utilizării sosurilor bogate în grăsimi și sare.

Specialistul atrage atenția că diagnosticul de diabet nu presupune automat creșterea aportului de proteine. Necesarul trebuie stabilit individual, în special în cazul persoanelor care prezintă și afecțiuni renale.

Prevenția diabetului și importanța diagnosticării timpurii

În cazul persoanelor cu prediabet, modificările stilului de viață pot reduce riscul de progresie către diabetul zaharat de tip 2.

Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și monitorizarea factorilor de risc reprezintă principalele măsuri recomandate de specialiști.

În anumite situații, intervențiile intensive asupra greutății corporale pot contribui inclusiv la obținerea remisiunii diabetului de tip 2. Această posibilitate a fost analizată în studiul clinic DiRECT, publicat în revista The Lancet.

Totuși, Liliana Enache precizează că remisia nu înseamnă vindecare definitivă, iar monitorizarea medicală rămâne necesară.

De asemenea, alimentația nu poate înlocui tratamentul medicamentos. În diabetul de tip 1, administrarea insulinei este indispensabilă, iar în diabetul de tip 2, tratamentul trebuie adaptat situației fiecărui pacient.

Ziua Mondială a Diabetului 2026 se desfășoară sub tema internațională „Early Action on Diabetes” („Acțiune timpurie împotriva diabetului”), promovând prevenția, diagnosticarea precoce și educația pentru sănătate.

Instituită în 1991 de Federația Internațională de Diabet și Organizația Mondială a Sănătății, această zi a devenit, din 2007, o zi oficială a Națiunilor Unite.

Mesajul central transmis de specialiști este că alimentația persoanelor cu diabet nu trebuie construită în jurul interdicțiilor, ci al echilibrului, al calității alimentelor și al unor obiceiuri sănătoase care pot fi menținute pe termen lung.

Citeste si:

Adevăruri despre carnea de pui: 8 lucruri pe care părinții merită să le știe. Ce spun dovezile dincolo de percepțiile greșite răspândite