„Primul pas spre sănătate”: 98% dintre gravidele din comunitățile incluse în program au beneficiat de controale prenatale

Accesul la servicii medicale apropiate de domiciliu poate face diferența pentru gravidele, mamele și copiii din comunitățile vulnerabile. Raportul de impact al celei de-a treia ediții a programului „Primul pas spre sănătate”, derulat de Salvați Copiii România și finanțat de Fundația OMV Petrom, arată că 98% dintre femeile însărcinate incluse în program au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală în comunitate.

Rezultatele sunt relevante în contextul în care, la nivel național, aproape una din trei nașteri are loc fără niciun control prenatal, iar accesul la servicii medicale rămâne inegal între mediul rural și cel urban.

61 de cabinete de medicină de familie dotate în cea de-a treia ediție

Ediția a treia a programului s-a desfășurat în perioada aprilie 2025 – martie 2026 și a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie din comunități defavorizate, selectate printr-un concurs național.

Cabinetele au primit echipamente pentru monitorizarea sănătății mamei și copilului, printre care ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și dopplere fetale.

Echipamentele au ajuns în cabinete din 25 de județe, care deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide.

Programul se află deja la cea de-a patra ediție. Prin cele patru ediții au fost dotate în total 223 de cabinete de medicină de familie, cu 2.020 de echipamente medicale moderne.

Medicii de familie devin un punct esențial pentru prevenție

Analiza de impact arată că dotarea cabinetelor a permis accesul la mai multe investigații și servicii medicale direct în comunitate.

96% dintre beneficiare au primit consultații în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% spun că serviciile primite au fost complet gratuite.

Pentru 67% dintre femeile participante, investigațiile disponibile local au eliminat necesitatea de a merge la alte unități medicale pentru servicii similare.

În același timp, 92% dintre beneficiare consideră medicul de familie principala sursă de informații privind sănătatea în timpul sarcinii și după naștere, iar 96% afirmă că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și copilului.

Din perspectiva medicilor, efectele investițiilor sunt vizibile și asupra prevenției: 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive, iar 44% apreciază că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ.

Monitorizarea copiilor și a nou-născuților, mai aproape de casă

Programul a contribuit și la dezvoltarea serviciilor destinate copiilor. 69% dintre medici menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice, iar 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri.

În cazul copiilor cu vârsta de până la un an, infecțiile respiratorii reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate identificată de medicii participanți la cercetare. Urmează afecțiunile digestive și problemele de alimentație și nutriție.

Datele evidențiază astfel rolul medicului de familie nu doar în tratarea episoadelor de boală, ci și în prevenție, monitorizarea dezvoltării copilului și educarea părinților.

Sarcinile la minore rămân o problemă în comunitățile vulnerabile

Raportul atrage atenția și asupra dificultăților întâmpinate de gravidele minore.

Doar 3% dintre medicii chestionați consideră că adolescentele însărcinate efectuează toate controalele recomandate, iar 15% apreciază că acestea realizează majoritatea controalelor.

Printre principalele bariere indicate de medici se numără nivelul scăzut de educație pentru sănătate – 85%, condițiile socio-economice precare – 74%, lipsa sprijinului familial – 43% și lipsa informării – 33%.

„Intervenția a fost orientată către familii care cumulează mai mulți factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piața muncii, dependență economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici. În acest context, investițiile realizate prin Programul „Primul pas spre sănătate” au potențialul de a produce beneficii care depășesc sfera strict medicală, contribuind la reducerea costurilor suportate de familii, la creșterea accesului la servicii preventive și la diminuarea inegalităților în accesul la asistența medicală primară”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Mortalitatea infantilă rămâne mai ridicată în mediul rural

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate în raport, în 2025 rata mortalității infantile în mediul rural a fost de 6,2 decese la 1.000 de născuți-vii, comparativ cu 4,8 la mie în mediul urban.

Diferența indică persistența unor decalaje importante privind accesul la servicii medicale pentru mame și copii. Distanța față de unitățile sanitare, vulnerabilitatea socio-economică și accesul inegal la prevenție și monitorizarea sarcinii se numără printre factorii care contribuie la aceste diferențe.

„Programul „Primul pas spre sănătate” demonstrează că investițiile în medicina de familie generează impact pe termen lung în comunitățile vulnerabile. Prin acces mai bun la monitorizarea sarcinii, prevenție și educație pentru sănătate, contribuim la combaterea cauzelor prevenibile ale mortalității infantile și la crearea unor șanse mai bune la o viață sănătoasă pentru fiecare copil”, a declarat Amalia Fodor, Director Executiv, Fundația OMV Petrom.

Programul „Primul pas spre sănătate” urmărește consolidarea medicinei de familie în comunitățile vulnerabile și îmbunătățirea accesului gravidelor, mamelor și copiilor cu vârsta de până la cinci ani la servicii medicale primare, prevenție și monitorizare.