România este conducătorul european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar românii produc cele mai mici emisii pe cap de locuitor. Un moment de reevaluare a priorităților.
Autor: Dr. Adrian Băzăvan, Asociația “Cred în România”
România se distinge în UE drept țara care a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Între 1990 și 2022, țara noastră a realizat o reducere impresionantă de 77% a emisiilor, depășind semnificativ media UE de 31%[1]. Astăzi, românii sunt cetățenii europeni cu cele mai mici emisii de GES pe cap de locuitor.
Astfel, România a reușit să îndeplinească încă din 2015 obiectivul european ambițios pentru 2030 – o reducere cu 55% a emisiilor față de nivelurile din 1990. Totuși, aceste realizări ridică întrebări importante despre prioritățile noastre viitoare, în special în contextul unor realități economice și securitare din ce în ce mai complexe.
Progres în cifre: Cum a devenit România un exemplu european
Reducerea de 77% a emisiilor este rezultatul unei combinații între tranziția economică post-1990, implementarea reglementărilor europene stricte și investițiile în modernizarea infrastructurii energetice. Sectorul energetic, care genera peste 80% din emisiile totale în 1990, a înregistrat o scădere de 65%, datorită înlocuirii cărbunelui cu surse mai puțin poluante, precum gazele naturale și energia regenerabilă.
Sursa: Strategia Energetică a României 2025-2035, INEGES 1989 – 2021 depus la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatic (UNFCCC) (Raport de Național de Inventariere – NIR çi Common Reporting Format – tabele CRF, depus în aprilie 2023)
În 2022, energia regenerabilă a reprezentat 24,1% din consumul final brut de energie, iar contribuția în sectorul electric a fost de 43,7%. Strategia Energetică a României pentru 2025-2035 prevede creșterea acestor ponderi la 44% până în 2035 și la 76% până în 2050, consolidând rolul energiei verzi în mixul energetic.
Totuși, eliminarea treptată a cărbunelui, care încă asigura 14% din mixul energetic în 2022, a dus la o creștere a dependenței de importuri. În prezent, 54% din energia primară provine din importuri, expunând economia riscurilor generate de volatilitatea piețelor globale.
Un context european și global care cere reevaluare
Uniunea Europeană a reușit, ca ansamblu, să reducă emisiile cu 31% față de 1990, contribuind astăzi cu mai puțin de 5% la emisiile globale. Însă aceste reduceri vin cu un preț semnificativ pentru competitivitatea economică. În contrast, marii poluatori globali – China (32% din emisiile mondiale), SUA (14,4%), India (9,5%) și Rusia (8,5%) – continuă să își extindă industriile, fără angajamente proporționale.
În această realitate, România și UE riscă să își penalizeze economiile prin politici restrictive care fac energia și producția mult mai costisitoare. Prețul certificatelor de carbon, care a ajuns la 100 euro/tonă în 2023, afectează competitivitatea industriilor locale, în timp ce emisiile globale cresc în alte regiuni. Mai mult, dependența de tehnologii verzi importate, în special din China, subminează ambițiile UE de a deveni un lider global în tranziția verde. Fără o strategie clară pentru producția internă de panouri solare, baterii și vehicule electrice, Europa rămâne vulnerabilă.
Securitatea energetică: prioritatea imediată
România a atins deja obiective climatice ambițioase, dar viitorul tranziției energetice trebuie să fie gestionat cu prudență. În contextul geopolitic actual, caracterizat de conflicte regionale și o volatilitate extremă a piețelor energetice, accelerarea închiderii centralelor convenționale fără alternative fiabile riscă să afecteze securitatea energetică. Mai mult, creșterea costurilor energiei are un impact direct asupra populației și industriei, punând în pericol competitivitatea economică.
Așadar, securitatea energetică devine o prioritate strategică pentru România. România are un avantaj semnificativ datorită diversității resurselor sale energetice. Hidroenergia, de exemplu, asigură 34% din consumul de energie electrică, iar potențialul pentru energie eoliană și solară este încă subexploatat. Cu toate acestea, pentru a sprijini un sistem energetic stabil, România trebuie să combine sursele regenerabile cu gazele naturale și energia nucleară.
Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, realizată de companii precum Romgaz și OMV Petrom, este un pas esențial. Această resursă va dubla producția internă de gaze, transformând România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și reducând dependența de importuri.
De asemenea, diversificarea rutelor de aprovizionare și creșterea capacităților de stocare a energiei sunt vitale pentru a face față provocărilor viitoare. În același timp, proiectele de extindere a capacităților nucleare, inclusiv unitățile modulare mici planificate până în 2035, oferă o alternativă curată și stabilă pentru amestecul energetic.
Un echilibru necesar între mediu, economie și securitate
Un model echilibrat de tranziție, bazat pe diversificarea surselor de energie, utilizarea inteligentă a resurselor interne și sprijinirea industriilor locale, poate transforma România într-un exemplu de succes pentru Europa și întreaga lume. Tranziția verde nu trebuie să fie o povară, ci o oportunitate pentru dezvoltare durabilă și prosperitate.
[1] Conform Eurostat https://doi.org/10.2908/SDG_13_10