Tarile din Balcani au cel mai ieftin cost al fortei de munca. Un raport Eurostat, publicat la inceputul lunii decembrie, arata ca Romania si Bulgaria sunt la coada clasamentului. Tara noastra are al doilea cel mai mic cost orar cu forta de munca din UE, de 8,2 euro/h, dupa vecinii de la sud. La polul opus, tarile cu un cost mai mare al fortei de munca sunt cele din cele din nordul continentului.

U.E. -Costul fortei de munca pe ora

Raportul Eurostat, ce are la baza datele din 2020, arata ca la nivelul Uniunii Europene, costul mediu orar al fortei de munca a fost de 28,9 EUR. Cele mai mari costuri orare cu forta de munca dintre statele membre ale UE, exprimate in euro, au fost inregistrate in Luxemburg (47,7 EUR), Danemarca (45,7 EUR) si Belgia (40,5 EUR), tari dezvoltate si cu o economie puternica. De cealalata parte a baricadei, cele mai mici costuri ale fortei de munca au fost inregistrate  in Bulgaria (6,6 EUR), Romania (8,2 EUR) si Ungaria (9,8 EUR).

Tot in randul statelor cu un cost ridicat se mai incadreaza si Franta, Germania sau Finlanda. Disparitatile sunt mai mici atunci cand costurile orare cu forta de munca sunt exprimate in standardul puterii de cumparare, o masura care tine cont de diferentele de pret intre tari. In PPS, costurile orare ale fortei de munca variaza de la 11,9 in Bulgaria la 36,1 in Luxemburg.  In 2020, 25,3 % din toti angajatii lucrau cu fractiune de norma in UE, cea mai mare pondere in UE fiind inregistrata in economia preponderent non-business (35,8 %) si cea mai scazuta in constructii (8,9%).

Studiul privind privind costul fortei de munca este realizat la fiecare patru ani si ofera informatii comparabile la nivelul UE, cu privire la nivelul si structura a costurilor fortei de munca in diferitele sectoare ale economiei.

Romania, in statisticile INS

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, costul orar al fortei de munca dupa numarul zilelor lucratoare a crescut in trimestrul al doilea din 2022, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Cel mai mare avans, de 23,79%, s-a inregistrat in productia si furnizarea de energie (electricitate, caldura, gaze, apa calda). Pe locurile urmatoare, se claseaza industria extractiva (cu o crestere de 19,76%), invatamantul (19,67%), iar cea mai redusa crestere a fost in activitatile profesionale, stiintifice si tehnice (4,88%) si sanatate si asistenta sociala (2,78%).