România și provocarea deșeurilor textile

Un nou studiu publicat de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific al Comisiei Europene, arată limpede: România gestionează deficitar deșeurile textile, iar majoritatea articolelor de îmbrăcăminte care ies din uz ajung fie la groapa de gunoi, fie sunt incinerate.

Aceeași realitate este confirmată și de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), care estimează că în fiecare an sunt aruncate aproximativ 160.000 de tone de textile, în lipsa unei infrastructuri eficiente de colectare și reutilizare.

O problemă care persistă, deși regulile europene devin mai stricte

Noua Directivă Europeană privind deșeurile, adoptată în septembrie 2025, tratează pentru prima dată textilele ca flux separat de deșeuri și introduce obligații clare pentru fiecare stat membru. Colectarea separată este obligatorie deja din ianuarie 2025, iar în următoarele luni țările UE trebuie să implementeze scheme de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP). România se află însă în urmă cu pregătirea acestor sisteme, iar studiul JRC subliniază exact acest decalaj.

Analiza arată că doar 8–16% din textile sunt colectate separat în România, în timp ce restul ajung contaminate în fluxul menajer mixt și nu mai pot fi reutilizate sau reciclate. Italia, în schimb, raportează o rată de reutilizare internă de 25%, iar Republica Cehă, deși colectează mult, exportă aproape integral textilele.

ARETEX: fără raportare clară, nu putem vorbi despre economie circulară

Reprezentanții ARETEX punctează nevoia urgentă de a crea un sistem național clar de raportare și trasabilitate a textilelor.

„Avem nevoie cât mai rapid de un sistem clar de raportare și monitorizare a traseului textilelor: ce se colectează, ce se reutilizază, ce se reciclează, ce ajunge la incinerare sau în gropile de gunoi. Doar astfel putem măsura impactul real și construi politici eficiente”, subliniază Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

Totodată, ARETEX recomandă ca textilele să fie colectate de operatori specializați, nu de cei care gestionează deșeurile menajere, deoarece degradarea calității materialelor reduce drastic potențialul de reutilizare. Alte măsuri necesare includ: investiții în infrastructura de colectare, tehnologii de sortare și reciclare, eliminarea plafonului de 150 euro pentru importuri online scutite de taxe – mecanism care stimulează ultra-fast fashion – și susținerea centrelor de sortare.

Un moment-cheie pentru viitorul industriei textile din România

Noua directivă europeană vine ca o oportunitate majoră pentru a moderniza sistemul național de gestionare a deșeurilor textile. România poate reduce cantitatea enormă de textile care astăzi ajung la groapa de gunoi și poate stimula economia circulară prin reutilizare, reparație și reciclare.

Pentru ca acest lucru să devină realitate, sunt necesare decizii rapide, investiții și o colaborare strânsă între autorități, companii și ONG-uri. Studiul JRC și datele ARETEX reprezintă un semnal de alarmă, dar și o direcție clară: România poate transforma una dintre cele mai problematice categorii de deșeuri într-o resursă valoroasă, dacă acționează cu determinare și transparență.