Ajunsă la biserică, plătesc consilierului o taxă și îi explic că este a doua oară când vin, deoarece biserica este de obicei închisă. Îi spun că vreau să văd fresca și icoanele pictate de Mișu Popp. Se înduplecă și mi-l prezintă pe Robert, cel care are grijă de ceasul vechi din turnul bisericii, un ceas cu manivelă. Robert apare cu o cheie mare și grea, de parcă ar fi fost uitată de Sfântul Petru în orășelul nostru.
Intrăm în biserică, vorbim puțin, iar Robert îmi spune că are treabă în curtea bisericii și pleacă. Rămân singură în biserică, admirând icoanele altarului, arhanghelii de pe ușile diaconești, „Fecioara cu Pruncul” din absida altarului și fresca de pe arcul unde îngerul se arată mironosițelor venite la Mormântul Sfânt.
După aproximativ o oră, îmi dau seama că sunt singură în biserică. Închid ușa masivă cu cheia cea mare și i-o aduc consilierului, mulțumindu-i. Mă întreabă dacă am închis bine și, schimbându-se la față, îmi spune că l-am încuiat pe Robert în biserică. Mă întorc, învârt cheia de două ori, îl strig pe Robert, dar nu răspunde. Am lăsat ușa deschisă și mă întreb și acum unde a dispărut Robert…
Biserica Sfântul Nicolae Râșnov, pictată de Mișu Popp.
Despre Râșnov
Râșnov este situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, aproape de Munții Bucegi și Piatra Craiului. Orașul se află la capătul nordic al culoarului Rucăr-Bran-Cheia Predeal, păstrând izul istoric al unui burg transilvan.
Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m, la intersecția meridianului de 25°27′ longitudine estică cu paralela 45°35′ latitudine nordică. În cadrul județului, orașul are o poziție sud-estică, fiind situat de-a lungul drumului național DN 73, la circa 15 km de Brașov, 21 km de Predeal și 9 km de Poiana Brașov.
Etimologie și Istoric
Prima menționare documentară a Râșnovului datează din 1331, sub numele de Rosnou. Mai târziu, în 1343, apare cu numele de Rosnov, iar o altă denumire documentară este Villa Rosarum. Denumirea germană, Rosenau, se traduce prin „Valea cu țipirig” sau „cu trandafiri”.
În Antichitate, la 4 km nord-vest de Râșnov, exista castrul roman Cumidava. Săpăturile arheologice au scos la iveală fragmente de ziduri, teracotă sigilată și o figurină din lut reprezentând-o pe Venus, zeița dragostei, frumuseții și fertilității.
În intervalul 1211-1225, cavalerii teutoni au construit prima biserică, cu hramul Sfântului Gheorghe, la poalele cetății Râșnov. În secolul al XIII-lea, Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice, denumite „sași”. În 1427, Râșnovul și cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri.
În 1600, după Bătălia de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără a reuși cucerirea Cetății Râșnov. Mihai Viteazul a acordat privilegii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Râșnov, numind așezarea “oraș al domniei mele”.
De-a lungul timpului, Râșnovul a fost adesea atacat de turci și tătari, motiv pentru care s-a decis construirea Cetății Râșnov, simbol al orașului și atracție turistică.
Râșnov în Timpul Modern
După Primul Război Mondial, Râșnovul a primit statutul de stațiune climaterică în 1929. În perioada comunistă, orașul a fost industrializat, devenind oraș în 1950. Astăzi, Râșnovul nu are alte localități componente și este format din zone de case și cartiere de blocuri de locuințe.
Citește și:
O Călătorie Spirituală prin Postul Adormirii Maicii Domnului
Ofertă – Pachete de publicare articole în Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
Adaugă Ziarul Pozitiv ca sursă preferată în Google
Din 2020, Ziarul Pozitiv spune poveștile care contează – despre oameni, idei și inițiative care aduc binele, echilibrul și speranța în România.
👉 Dacă vrei să primești zilnic o doză de bine, direct pe telefon, abonează-te la canalul nostru de WhatsApp!
WhatsApp Ziarul Pozitiv
Urmărește Ziarul Pozitiv:
Linkedin, Facebook, Instagram, Grupul oamenilor întreprinzători - Business Catalog, YouTube, X, și TikTok.
Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!



