Fermierii români în dialog cu experții pentru soluții la schimbările climatice

WWF-România a dezvăluit recent rezultatele unui sondaj care aduce în prim-plan vocile fermierilor din Banat, Transilvania și Maramureș, precum și ale reprezentanților a cinci asociații agricole naționale. Studiul, parte a unui proiect-pilot realizat în colaborare cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și sprijinit de European Climate Foundation (ECF), evidențiază provocările cu care se confruntă fermierii în contextul schimbărilor climatice și eforturile lor de adaptare.

Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatațiilor, sunt profund afectați de secetă, arșiță și degradarea resurselor naturale. Efectele variază de la reducerea producției și a veniturilor până la dificultăți în planificarea anului agricol și onorarea contractelor comerciale.

Dr. Mihaela Caian, expert ANM, subliniază gravitatea situației: „Anul 2024 a fost confirmat de Serviciul Copernicus ca fiind cel mai cald an la nivel global din înregistrările ce datează din 1850. Este totodată primul an în care temperatura medie globală depășește pragul de 1.5ºC peste nivelul preindustrial (1850-1900) – dacă aceste depășiri devin consecutive pe o perioadă de cel puțin 10 ani, vom încălca limitele stabilite prin Acordul de la Paris pentru a menține o Planetă locuibilă.

În România, anul 2024 este pe primul loc în topul celor mai calzi ani (top realizat pe baza datelor din 129 de stații meteorologice în perioada 1961-2023), cu o temperatură medie de 11.6ºC – cu 2.52ºC mai mult decât mediana perioadei 1981-2010. Pluviometric, deși cantitățile totale au fost mai scăzute (cu ~17% mai puțin decât mediana perioadei 1991-2020), precipitațiile extreme au fost deosebit de intense. Aceste caracteristici sunt în linie cu proiecțiile climatice, care pe baza mai multor modele indică creșteri în continuare ale temperaturii, cu abateri ce vor depăși 3ºC în orizontul 2070 (dacă emisiile GES nu vor fi reduse), cu intensificarea valurilor de căldură ca durată și arie. Precipitațiile vor scădea și mai mult, la fel și conținutul de apă în sol – îndeosebi în est și sud, însă vom vedea o creștere a numărului de zile cu precipitații severe/extreme (cantități foarte mari în intervale scurte de timp). Schimbările climatice generate de activitățile umane rămân principalul factor care determină temperaturile extreme ale aerului și suprafeței mării (nivelul CO2 a atins nivelul record de 422 de părți per milion/ppm). Se cer măsuri urgente de mitigare, adaptare și conștientizare, la fiecare nivel – național și regional.”

Soluții inovatoare în fața provocărilor

În ciuda dificultăților, fermierii caută activ soluții. Aceștia implementează practici agricole îmbunătățite, investesc în infrastructură și echipamente, și adaptează structura fermelor. Asociațiile agricole contribuie prin organizarea de webinarii, schimburi de experiență și testarea de practici noi în “ferme-lighthouse”.

Totuși, fermierii consideră că sprijinul statului este insuficient, subliniind nevoia unui serviciu public de consultanță dedicat și a unor măsuri de finanțare mai bine adaptate nevoilor lor.

Perspective pentru viitorul agriculturii românești

Privind spre viitor, fermierii anticipează o posibilă dispariție a fermelor mici și o intensificare a agriculturii. Reprezentanții asociațiilor agricole recunosc riscul “corporatizării” fermelor și tendința de digitalizare pentru eficientizare și reducerea impactului asupra mediului.

Mara Cazacu, specialist dezvoltare durabilă WWF, subliniază importanța colaborării: „Am făcut un prim pas în a reuni voci neauzite de la firul ierbii, reprezentanți de autorități publice, experți și cercetători care au nevoie să discute împreună și în mod constant pentru a aborda într-un mod concertat provocări majore și urgente ce amenință comunitățile rurale, activitatea de producere a hranei, precum și sănătatea și bunăstarea oamenilor de la oraș pe viitor. Principala provocare devin acum schimbările climatice, însă sunt și alte provocări cronice care au nevoie de o rezolvare precum accesul foarte deficitar pe piață pentru produsele micilor producători, accesul lor la informații și instruiri de bună calitate, imparțiale și dominanța lanțurilor alimentare lungi. Am stat de vorbă cu mulți fermieri, din regiuni diferite, prioritizând fermierii mici, dar și cu asociații de fermieri mai mari și absolut toți au început să fie grav afectați de secetă și arșiță. Nu se simt sprijiniți și testează soluții pe cont propriu, local. Este nevoie ca autoritățile publice să se implice real, alături de societatea civilă care are toată deschiderea pentru a construi, testa și scala inovații capabile să ne asigure o plasă de siguranță pentru ce va veni în viitor, din punct de vedere climatic.”

Proiectul WWF-România demonstrează că există soluții pentru asigurarea rezilienței agriculturii în fața schimbărilor climatice, punând bazele unei colaborări fructuoase între fermieri, autorități și experți. Această inițiativă reprezintă un pas important spre susținerea fermierilor, a comunităților rurale și a biodiversității din România.