România va primi în iunie doar 1,3 miliarde de euro din tranșa a treia a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși suma solicitată de statul român către Comisia Europeană a fost de 2 miliarde. Diferența de 700 de milioane de euro a fost blocată temporar, din cauza neîndeplinirii unor jaloane și ținte esențiale asumate în cadrul planului.
Printre jaloanele restante se numără:
- Lipsa operaționalizării Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
- Întârzieri în numirea managementului profesional la companiile energetice de stat;
- Progrese insuficiente în reforma pensiilor speciale.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat că fondurile lipsă vor fi deblocate doar după ce România îndeplinește aceste cerințe. Oficialul a subliniat că situația este “gestionabilă”, însă a avertizat că întârzierile repetate pun în pericol atât calendarul de finanțare, cât și imaginea României ca partener credibil în fața Uniunii Europene.
Aceasta este prima tranșă din PNRR care este primită parțial, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea instituțională a României de a livra reformele promise în timp util. Planul total prevede atragerea a peste 29 miliarde de euro până în 2026, bani care ar trebui să susțină investiții esențiale în infrastructură, digitalizare, energie verde și sănătate.
Blocarea unei părți semnificative din finanțare afectează deja unele proiecte în curs, în special cele din domeniul transporturilor și tranziției energetice. În același timp, lipsa unor reforme structurale – precum depolitizarea companiilor de stat și echilibrarea sistemului de pensii – slăbește încrederea investitorilor și a partenerilor europeni.
Pentru mediul de afaceri și organizațiile non-guvernamentale, această situație înseamnă incertitudine în accesarea fondurilor, întârzierea proiectelor cu finanțare PNRR și riscuri crescute în ceea ce privește planificarea bugetară.

