De ce contează: Clujul este văzut, tot mai des, ca un laborator de colaborare între mediul de afaceri, autorități și școală. În intervenția sa de la conferința „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual” (3 octombrie 2025), Marinela Marc, Inspector școlar general la ISJ Cluj, a vorbit limpede despre ceea ce adesea evităm să formulăm: fără un sistem educațional relevant și conectat la economie, orice strategie de dezvoltare rămâne doar un PowerPoint frumos.
„Împreună” – nu ca slogan, ci ca mecanism de funcționare
Marinela Marc a pornit de la o idee simplă și solidă: „în centrul oricărei comunități dezvoltate se află sistemul educațional”. Nu este un elogiu festivist, ci o invitație pragmatică la alinierea dintre curriculă, practică și cererea reală a pieței muncii. În viziunea sa, învățământul dual – corect numit astăzi învățământ tehnologic dual (și tot mai des, chiar dual universitar) – nu este doar o alternativă, ci răspunsul structural la nevoia de competențe avansate într-o economie dominată de servicii, tehnologie și industrii cu valoare adăugată.
Mesajul către companii este la fel de direct: nu doar parteneri de practică, ci co-autori ai formării. Trecem de la formalismul „consiliilor” bifate la implicare reală în proiectarea curriculară, la burse suplimentare, echipamente, transport și—criticul test al seriozității—angajare la finalul studiilor.
Marinela Marc, Inspector școlar general, Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Autoritățile locale ca acceleratoare
Partea adesea ignorată în discuția publică – rolul autorităților – este tratată de Marc ca infrastructură de posibilitate: consilii județene și primării care investesc în ateliere, laboratoare, transport, spații; inspectoratul care corelează oferta educațională cu harta calificărilor cerute local. Fără această punte, relația școală–companie rămâne o intenție, nu o politică.
Dincolo de tehnică: formarea caracterului
Într-un moment bine ales—în proximitatea Zilei Educației—Marc reamintește că punctualitatea, responsabilitatea, lucrul în echipă nu sunt „opționale” în fișa postului, ci alfabetul profesional al generației care vine. Școala nu mai poate fi doar furnizor de conținut; devine ecosistem de socializare profesională, cu profesori-mentori și cu familii convinse că „meseria” nu este planul B, ci o cale de reușită cu demnitate și perspectivă.
Marinela Marc
De la exemple la efecte: proiecte europene care schimbă practica
Un capitol aparte în intervenție îl reprezintă cele cinci proiecte europene câștigate de ISJ Cluj în 2025, gândite pentru stagiile de practică și perfecționarea cadrelor didactice din învățământul profesional și tehnic. Nu vorbim de promisiuni; vorbim de un prim an cu rezultate vizibile și de parteneriate concrete:
- Colegiul Economic „Iulian Pop” – calificări economice și hoteliere, în parteneriat cu Tetarom SA, SELGROS și Across Development Partners.
- Colegiul de Servicii în Turism „Napoca” – turism, hotelărie, evenimente, alături de Alas Group și Niki Tour.
- Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” – ecologie, protecția mediului, industria cosmetică și chimică, în parteneriat cu Farmec, ICIA și institute de cercetare din UBB.
- Liceul Tehnologic „Someș” Dej – specializări mecanice cu agenți economici locali.
- Colegiul „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii – tehnică de calcul, construcții, activități economice.
Aceste proiecte nu doar finanțează activități; ele ridică standardul practicii, calibrează așteptările companiilor și arată că politica publică poate funcționa atunci când este dublată de management educațional și de parteneriate reale.
Marinela Marc
Clujul care se vede și se dovedește
De prea multe ori, învățământul tehnologic e tratat drept „cenușăreasă”. Cazul Clujului contrazice clișeul: liceele tehnologice apar între unitățile cu promovabilitate 100% la Bacalaureat, iar elevii clujeni au adus în anul școlar încheiat peste 600 de premii la olimpiade naționale și internaționale. E un dublu mesaj: calitate academică și relevanță profesională pot coexista.
La fel de important, ecosistemul local – universitățile clujene, băncile, companiile de top (de la Bosch la Farmec, de la Terapia la branduri din IT și servicii) – începe să semene cu ceea ce am admirat cândva în străinătate: incubatoare de afaceri, proiecte comune, cercetare aplicată, trasee de la elev la student, de la student la angajat sau profesor.
Marinela Marc
Ce lipsește ca să accelerăm?
Marc identifică onest zonele de fricțiune:
- Lipsa garanțiilor post-formare pentru angajatori – companiile se tem că tinerii nu vor rămâne.
- Practici uneori superficiale în stagii – elevii reclamă sarcini care nu reflectă meseria.
Răspunsul propus: contracte și standarde mai clare în stagiile duale, implicare sporită a companiilor în curriculă, continuitate dincolo de proiectele europene (sustenabilitate bugetară locală și corporativă).
Marinela Marc
Un editorial, o concluzie
Intervenția Marinelei Marc este, în fond, un plan de acțiune:
- recunoaștem că educația e infrastructură;
- tratăm dualul (tehnologic și universitar) ca șină principală, nu linie secundară;
- privim autoritatea locală ca investitor în condițiile de reușită;
- cerem companiilor să treacă de la „susținere” la co-design;
- cerem școlilor să formeze caracter și competențe, nu doar note.
Clujul are deja piesele pe masă: o economie dinamică, universități puternice, administrație deschisă, școli care performează. Când aceste piese se cuplează pe bune, rezultatul nu e doar „un model clujean”, ci un standard pe care alte județe îl pot adapta.
Iar cheia rămâne acel „împreună” despre care a vorbit și viceprimarul, preluat și nuanțat de Marinela Marc: instituțiile sunt, la final, oameni. Iar când oamenii se așază la aceeași masă cu bună-credință și obiective comune, viitorul nu mai trebuie prezis—se construiește.
Marinela Marc
Despre eveniment
Conferința „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual” a avut loc vineri, 3 octombrie 2025, în Sălile T1 și T2, FSPAC 2 (Str. Minerilor 85, Cluj-Napoca), fiind organizată de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv. Scopul: direcții clare de cooperare strategică între educație, economie și administrație pentru a pregăti tinerii în fața unei piețe a muncii în permanentă schimbare.
Citește și:
Dan Tarcea: „La Cluj am construit o comunitate bazată pe încredere, strategie și colaborare”
Adaugă Ziarul Pozitiv ca sursă preferată în Google
Din 2020, Ziarul Pozitiv spune poveștile care contează – despre oameni, idei și inițiative care aduc binele, echilibrul și speranța în România.
👉 Dacă vrei să primești zilnic o doză de bine, direct pe telefon, abonează-te la canalul nostru de WhatsApp!
WhatsApp Ziarul Pozitiv
Urmărește Ziarul Pozitiv:
Linkedin, Facebook, Instagram, Grupul oamenilor întreprinzători - Business Catalog, YouTube, X, și TikTok.
Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!
