„E mai profitabil să plătești amenda și să faci lucrurile ca înainte decât să faci lucrurile bine.” – Această constatare, extrasă din sinteza realizată de Bogdan Munteanu, Managing Partner la Market Cap PR, după cea de-a V-a ediție a Forumului de management și reciclare a deșeurilor, organizat de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, surprinde esența dezbaterii: România continuă să funcționeze într-un sistem în care sancțiunea e mai ieftină decât conformarea, iar soluțiile reale apar prea lent.
Moderatorul evenimentului a reunit în analiza sa principalele idei și perspective exprimate de speakeri, oferind o imagine clară asupra decalajelor, provocărilor și șanselor reale ale industriei de reciclare din România.
Reglementări europene mai stricte
Una dintre concluziile importante este schimbarea de abordare la nivelul Uniunii Europene: reglementările privind gestionarea deșeurilor vor trece de la nivelul Directivelor, interpretate diferit în fiecare stat, la Regulamente obligatorii și uniforme. Motivul este evident — diferențele dintre țările performante și cele rămase în urmă au devenit prea mari.
România, conform sintezei lui Munteanu, se află tot în zona inferioară a clasamentului european, semn că aplicarea legilor rămâne selectivă și fragmentată.
RetuRO și modelele care dau rezultate
Există însă și exemple care merită subliniate: sistemul de garanție-returnare RetuRO SGR a depășit pragul de 90% grad de returnare în lunile august și septembrie 2025, fiind al doilea cel mai mare sistem de acest tip din Uniunea Europeană. În mediul rural, unde automatele lipsesc, se testează o soluție inovatoare — un camion care colectează periodic recipientele din magazinele sătești, aducând reciclarea mai aproape de comunități.
Provocarea bateriilor și lipsa unei industrii locale
Un capitol aparte îl reprezintă bateriile litiu-ion, a căror reciclare devine o urgență la nivel global. De la trotinete și drone până la mașini electrice, cantitatea de deșeuri generate crește accelerat, dar infrastructura de colectare și procesare este aproape inexistentă.
„Industria reciclării bateriilor auto este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire”, notează Munteanu în analiza sa.
Munții invizibili de deșeuri industriale
În timp ce deșeurile municipale se ridică la circa 6 milioane de tone anual, România generează peste 200 de milioane de tone de deșeuri industriale, o categorie aproape ignorată în politicile publice. Aceste volume uriașe fac imposibilă o abordare eficientă fără o strategie națională coerentă.
Sinteza lui Bogdan Munteanu transmite un mesaj clar: reciclarea nu mai poate fi privită ca o inițiativă locală, ci ca un proiect strategic de țară. Fără viziune la nivel regional și investiții susținute, România va continua să reacționeze, nu să anticipeze.
Trecerea de la mentalitatea „plătim amenda” la cultura „facem bine de la început” rămâne, deocamdată, cea mai grea reformă.
📺 Înregistrarea completă a evenimentului poate fi urmărită aici:


