Publicarea normelor de aplicare pentru Legea privind utilizarea semnăturilor electronice marchează un moment important pentru digitalizarea României, după o perioadă îndelungată în care cadrul legal a existat, dar nu a putut fi aplicat efectiv. Odată cu clarificarea regulilor, semnătura electronică începe să funcționeze concret pentru mediul privat, cetățeni și administrația publică.
Reprezentanții industriei de IT atrag atenția că problema digitalizării în România nu a fost lipsa tehnologiei, ci întârzierile în luarea deciziilor și în adoptarea normelor necesare. Timp de aproape un an și jumătate, legea a rămas fără efecte practice, generând incertitudine, în special în relația dintre companii și autoritățile publice.
„Finalizarea cadrului legal pentru utilizarea semnăturii electronice înseamnă trecerea de la promisiuni la aplicare reală. După ani de așteptare, avem șansa de a trata semnătura electronică drept un instrument de bază al economiei digitale”, a declarat Corina Vasile, Director Executiv ANIS.
Semnătura electronică este deja utilizată de ani buni în mediul privat, însă noile norme permit extinderea utilizării sale la scară largă, inclusiv în servicii publice. În domenii precum banking, asigurări, telecomunicații, sănătate sau utilități, documentele pot fi semnate electronic, fără prezență fizică, reducând timpul, costurile administrative și birocrația.
Un element-cheie al acestui proces este Cartea Electronică de Identitate, care include o semnătură electronică avansată. Aceasta permite cetățenilor să folosească un singur document atât pentru identificare, cât și pentru semnarea electronică a documentelor în relația cu instituțiile publice și furnizorii privați.
„Tehnologia există și este matură. Diferența o face cadrul care permite extinderea ei către toate industriile și către cetățeni. Economia nu mai are răbdare, iar statul trebuie să țină pasul”, a subliniat Corina Vasile.
Specialiștii consideră că acest cadru legal complet creează premisele pentru accelerarea transformării digitale a României și pentru alinierea la inițiativele europene, precum portofelul digital european. Următorul pas este aplicarea coerentă a acestor reguli și evitarea întârzierilor similare în viitoarele proiecte de digitalizare.


