Eurostat: combustibilii fosili au generat 29% din electricitatea UE în 2025, iar România are un mix energetic diversificat

Combustibilii fosili au asigurat 29% din producția de energie electrică a Uniunii Europene în 2025, însă diferențele dintre statele membre rămân foarte mari, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. În timp ce Malta, Cipru și Polonia continuă să depindă masiv de sursele fosile, Suedia, Finlanda și Franța au ajuns la ponderi foarte reduse, susținute de energia nucleară și sursele regenerabile.

Datele Eurostat readuc în atenție una dintre marile provocări ale economiei europene: capacitatea statelor de a asigura suficientă energie electrică, la costuri competitive și cu emisii cât mai reduse, într-o perioadă în care electrificarea economiei, centrele de date și dezvoltarea inteligenței artificiale vor majora cererea de energie.

Malta, Cipru și Polonia au cea mai mare dependență de combustibili fosili

În 2025, cea mai mare pondere a combustibililor fosili în producția de electricitate a fost înregistrată în Malta, cu 84%.

Urmează:

• Cipru – 73%;
• Polonia – 68%.

Și alte economii europene continuă să utilizeze într-o proporție importantă combustibili fosili pentru producerea electricității, printre acestea aflându-se Grecia, Italia, Irlanda, Țările de Jos, Estonia și Germania.

Situația este radical diferită în statele care dispun de capacități nucleare importante sau de resurse regenerabile consistente.

Cele mai reduse ponderi ale combustibililor fosili au fost raportate în:

• Suedia – 2%;
• Finlanda – 3%;
• Franța – 5%.

Graficul Eurostat arată foarte clar diferențele dintre modelele energetice ale statelor membre. Franța se bazează masiv pe energia nucleară, în timp ce Suedia combină producția nucleară cu hidroenergia și energia eoliană.

România are un mix energetic mai diversificat

România se află într-o situație diferită față de statele europene puternic dependente de combustibili fosili.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, aproximativ o treime din producția de electricitate a României provine din combustibili fosili, însă sistemul energetic beneficiază în același timp de contribuții importante din energia nucleară, hidroenergie, energie eoliană și energie solară.

Energia nucleară reprezintă peste o cincime din producția de electricitate, iar hidroenergia are, de asemenea, o contribuție semnificativă.

Această diversificare poate deveni tot mai importantă într-o economie europeană în care securitatea energetică nu mai este analizată doar prin prisma reducerii emisiilor, ci și prin capacitatea de a furniza permanent volume mari de electricitate.

Creșterea inteligenței artificiale schimbă și ecuația energetică

Datele Eurostat completează o tendință analizată recent de Ziarul Pozitiv în articolul „Energia nucleară, noua superputere a erei AI? Cine va alimenta revoluția tehnologică a următoarelor decenii”.

Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și construcția unor centre de date tot mai mari transformă energia într-o componentă critică a competitivității economice.

Centrele de date funcționează permanent și au nevoie de surse de electricitate stabile, ceea ce readuce în prim-plan producția nucleară, hidroenergia și investițiile în infrastructura rețelelor electrice.

Energia solară și cea eoliană vor continua să joace un rol important în tranziția energetică, însă caracterul lor variabil obligă statele să dezvolte simultan capacități de stocare, rețele moderne și surse care pot furniza electricitate constant.

Din această perspectivă, diferențele evidențiate de Eurostat nu reprezintă doar o comparație statistică între statele Uniunii Europene. Ele pot indica și poziția de plecare a fiecărei economii în competiția pentru investițiile industriale și digitale ale următoarelor decenii.

Energia nucleară poate deveni un avantaj pentru România

România dispune deja de experiența acumulată prin operarea centralei nucleare de la Cernavodă și are în dezvoltare proiecte importante pentru extinderea capacității nucleare.

Retehnologizarea Unității 1, proiectele Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și inițiativa reactoarelor modulare mici de la Doicești pot modifica semnificativ structura producției de energie electrică în anii următori, dacă proiectele vor fi implementate conform planurilor.

Miza depășește însă sectorul energetic.

Disponibilitatea unei cantități suficiente de energie electrică stabilă poate deveni unul dintre criteriile decisive pentru amplasarea viitoarelor centre de date, a infrastructurii pentru inteligență artificială și a marilor investiții industriale.

Datele Eurostat pentru 2025 arată, astfel, două Europe energetice: una încă dependentă într-o proporție mare de combustibili fosili și alta care și-a construit producția în jurul energiei nucleare și al surselor regenerabile.

Pentru România, provocarea va fi să valorifice diversitatea actualului mix energetic și să transforme investițiile în noi capacități de producție și infrastructură într-un avantaj economic.

Pe măsură ce economia digitală consumă tot mai multă electricitate, competiția dintre state nu va fi doar pentru tehnologie, capital sau specialiști, ci și pentru energia necesară pentru ca toate acestea să funcționeze.

Sursa datelor: Eurostat – Production of electricity by source, 2025, statistici privind producția de energie electrică în statele Uniunii Europene.

Citeste si:

Energia nucleară, noua superputere a erei AI? Cine va alimenta revoluția tehnologică a următoarelor decenii