În România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, potrivit informațiilor Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), organizație care numără 10 membri activi în industria locală de reciclare și reutilizare textile, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane euro. Conform acesteia, din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente, iar procentul ar putea să crească la 25%, cu o colectare selectivă dezvoltată, respectiv o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de o structură de Responsabilitate Extinsă a Producătorului și în industria de textile.

Potrivit ARETEX, în prezent, majoritatea cantității de deșeu textil merge la groapa de gunoi, respectiv ia drumul valorificării energetice. Pe de altă parte, România reutilizează aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil, respectiv 2-4% în cazul reciclării.

”Din volumul actual colectat separat cu scopul reutilizării, reutilizabil este aproximativ 30-35%. Însă colectarea separată este relativ mică, o estimăm la 6.000-9.000 tone pe an. Rata actuală de colectare în România este de 0,5-0,7 kg de persoană, pe an, în timp ce în țările vestice colectarea este între 6-14 kg de persoană pe an. În cazul vecinilor noștri, de exemplu, în Ungaria, aproximativ 10.000 tone de îmbrăcăminte uzată este colectată anual, echivalentul a 0,8-1,2 kg pe persoană. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă acesta este reutilizarea”, explică Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX și Director General Mendola Group, din care face parte reciclatorul de textile Roseco.

Potrivit acestuia, reutilizarea este cea mai puțin impactantă opțiune de gestionare pentru toate fracțiile de deșeuri investigate și depozitarea la gropile de gunoi este asociată cu cel mai mare impact negativ asupra mediului. Practic, reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producția de haine noi.

România are maxim 20 de companii active în domeniul sortării și pregătirii pentru reutilizare și reciclare

Conform datelor ARETEX, în România activează în jur de 20 de companii din domeniul sortării și pregătirii textilelor pentru reutilizare și reciclare, număr care exclude business-urile de retail care comercializează îmbrăcăminte pregătită deja pentru reutilizare. Dintre acestea, 10 sunt membre ARETEX și cumulează o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Toate aceste 20 de companii acoperă în prezent în jur de 20% din totalul necesar de colectare în vederea reutilizării și reciclării textilelor din țara noastră.

”Deși România are suficiente centre cu scop de reutilizare, capacitatea lor trebuie mărită în viitor. Problema principală a industriei de reciclare este reprezentată de dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură. Există o nevoie stringentă de a investi în infrastructura de containere de colectare, care necesită circa 15.000 de unități pentru a face performanță, dar și în tehnologii de sortare și reciclare avansate”, explică Zoltán Gündisch.

Potrivit președintelui ARETEX, investițiile pot ajunge de la 2 la 4 milioane de euro  pentru o tehnologie de reciclare mecanică, în timp ce pentru cea destinată reciclării chimice, investițiile sunt considerabil mai mari.

Măsuri și soluții pentru ianuarie 2025, când colectarea selectivă pentru deșeuri textile devine obligatorie

De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor va deveni obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, inițiativa urmând să impacteze direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării și reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile și circulare.

Potrivit ARETEX, o legislație centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este obligatorie și în domeniul textil din România, pentru a se pune în mișcare o colectare selectivă conform directivelor europene, care să aducă beneficii cuantificabile pentru reciclatori și sortatori, având în vedere că în prezent calitatea colectării din România lasă mult de dorit.

În același timp, spun specialiștii ARETEX, trebuie clarificate normele de calitate privind un proces de sortare cu scop de pregătire pentru reutilizare corect, într-o uzină de sortare din România, conform cu legislația.

”Interpretarea cuvântului curățare, cerut de legislație în acest moment, este în multe cazuri interpretat ca presupunând o spălare a întregii cantități sortate, ceea ce generează costuri adiționale ce frânează atingerea unui procent ridicat de reutilizare, și nu este solicitat în nicio altă țară europeană de către autorități”, subliniază Zoltán Gündisch.

În schimb, adaugă acesta, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare și, nu în ultimul rând, definirea și asumarea  Responsabilității Extinse a Producătorului (REP) și pentru textile, precum și includerea în REP a criteriului ca orice produs textil nou să includă un procent definit de fibra reciclată în compoziție.

Despre ARETEX

Fondată în aprilie 2023, ARETEX este o asociație formată din companii active în industria de reciclare, colectare, sortare și revânzare a textilelor, care cumulează în prezent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și peste 1000 de angajați angrenați în într-un domeniu aliniat la principiile economiei circulare.

ARETEX promovează domeniul managementului deșeurilor textile și a produselor reutilizate sub aspect profesional, legislativ, economic, social și educațional.

Citește și:

CALL CENTER 0800 460 002 PENTRU ASISTENȚĂ ELECTORALĂ ȘI PLATFORMA VOTCORECT.RO PENTRU SESIZAREA NEREGULILOR ÎN ZIUA ALEGERILOR

40.000 DE PERSOANE CU AUTISM ȘI FAMILIILE LOR CER CANDIDAȚILOR ASUMAREA ANGAJAMENTULUI PENTRU AUTISM

Cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului, Patrula Zero Plastic își reia activitatea pentru al cincilea an