Pe fondul transformărilor profunde ce modelează economia globală, industria românească își regândește direcțiile și își redefinește prioritățile. Barometrul „Industria României în Mișcare” oferă o imagine amplă, dar nu lipsită de contradicții, asupra stării sectorului industrial, relevând percepții contrastante între provocările prezentului și oportunitățile viitorului.
Percepția asupra evoluției recente a industriei românești
Ultimele 12 luni au fost marcate de o evoluție a industriei românești percepută, în general, cu rezerve. Potrivit răspunsurilor centralizate, aproape jumătate dintre participanți (45,2%) consideră că industria a avut o evoluție „moderată.” Un alt segment semnificativ, de 22,6%, o evaluează drept „slabă,” în timp ce doar 6,5% dintre respondenți o cataloghează ca fiind „bună,” iar 6,3% ca „foarte bună.”
Aceste date reflectă o perspectivă predominant rezervată, indicând că, deși sectorul industrial a înregistrat unele progrese, acestea nu au fost suficiente pentru a genera un consens larg privind o direcție clar pozitivă. Sentimentul general sugerează nevoia unor intervenții mai consistente pentru a stimula performanța și competitivitatea pe termen lung.
Privind spre viitor: Incertitudini și speranțe
Proiecțiile pentru următoarele 12 luni reflectă o perspectivă fragmentată: 32,3% dintre participanți anticipează o creștere ușoară a sectorului, în timp ce un procent similar prognozează stagnare. Aproape 29% văd însă o posibilă contracție a industriei, evidențiind presiunile exercitate de un context economic incert. Totuși, un optimism reținut transpare din faptul că 6% speră într-o creștere puternică, subliniind oportunitățile existente pentru companiile capabile să se adapteze rapid.
Inovație și tehnologie: Un capitol încă deschis
Nivelul de inovație și adoptarea noilor tehnologii rămân teme centrale, dar insuficient valorificate. Cu 61,3% dintre respondenți evaluând acest aspect drept „moderat”, industria dă semne că înțelege importanța transformării digitale, dar ezită în ritmul implementării. Doar 16,1% consideră că inovația din companiile românești atinge standarde „bune” sau „foarte bune”. Aceste date sugerează că, deși există un interes crescut pentru tehnologie, investițiile și expertiza rămân insuficiente.
Contextul economic: O povară inevitabilă
Dintre factorii care influențează cel mai mult performanța sectorului, contextul economic național, incluzând inflația și instabilitatea financiară, este cel mai frecvent menționat (61,3%). Evoluția tehnologică și digitalizarea, identificate de 58,1% dintre respondenți, constituie nu doar o provocare, ci și un potențial motor de creștere. Totuși, crizele internaționale și politicile guvernamentale inconsistente amplifică presiunile asupra companiilor, creând un climat instabil.
Provocările momentului: Prețuri, personal și reglementări
Creșterea prețurilor la utilități și materii prime (71%) se dovedește o piatră de moară pentru companii, în tandem cu deficitul de personal calificat (61,3%) și instabilitatea legislativă (71%). Aceste obstacole, amplificate de dificultățile de acces la finanțare, conturează un peisaj industrial în care sustenabilitatea pe termen lung pare dificil de atins fără intervenții strategice.
Transformarea prin oportunități
În ciuda acestor provocări, digitalizarea proceselor (83,9%) și investițiile în infrastructură și tehnologie (67,7%) sunt văzute ca soluții viabile pentru revitalizarea sectorului. Politicile economice favorabile și accesul extins la piețe internaționale completează paleta de oportunități care, dacă sunt exploatate cu viziune, ar putea poziționa România ca lider regional.
Sustenabilitate și competențe: Cursă contra cronometru
Trecerea la practici sustenabile rămâne un deziderat mai degrabă teoretic pentru majoritatea companiilor, doar 6,5% declarându-se pregătite pentru această tranziție. În paralel, competențele digitale necesare pentru Industry 4.0 sunt catalogate drept „modeste” sau „slabe” de 51,6% dintre respondenți, subliniind decalajul dintre potențial și realitate. Companiile românești trebuie să investească atât în oameni, cât și în tehnologie, pentru a se adapta exigențelor viitorului.
Sprijin guvernamental: O piesă lipsă din puzzle
Percepția privind susținerea guvernamentală rămâne una sumbră, 68% dintre respondenți considerând acest sprijin insuficient. Simplificarea legislației (77,4%) și programele de finanțare pentru investiții (61,3%) sunt identificate drept priorități urgente. Doar o politică guvernamentală coerentă și orientată către nevoile reale ale companiilor poate oferi cadrul necesar pentru stabilitate și creștere.
Concluzie: Între stagnare și speranță
Barometrul „Industria României în Mișcare” reflectă o industrie la o răscruce, marcată de provocări sistemice, dar și de oportunități remarcabile. Pentru a-și concretiza potențialul, România are nevoie de o strategie clară care să îmbine inovația, sustenabilitatea și parteneriatele între sectorul public și cel privat. Transformarea digitală, sprijinită de politici economice favorabile și investiții în competențe, ar putea fi cheia care să deschidă ușa către un viitor industrial solid și competitiv. România are șansa de a ieși din stagnare, dar pentru aceasta este necesar ca toate piesele puzzle-ului să se alinieze cu precizie.
