România se află pe locul al treilea în lume la ritmul de creștere al cheltuielilor pentru mesele în oraș, conform unui studiu realizat de Oxford Economics și citat de Colliers. Cu peste 6 miliarde de euro cheltuite de români în restaurante, cafenele și alte localuri în 2024, obiceiurile de consum se schimbă rapid, reflectând o societate tot mai urbanizată, mai conectată și mai deschisă la experiențe.
O transformare tăcută, dar spectaculoasă
În doar un deceniu, sumele alocate de români pentru mesele în oraș s-au multiplicat de peste cinci ori. Dacă în urmă cu zece ani mâncatul în oraș era, pentru mulți, un lux ocazional, astăzi a devenit o componentă naturală a vieții urbane. O familie cheltuie, în medie, aproximativ 830 de euro anual pentru acest tip de consum, iar totalul național a ajuns la 6,2 miliarde de euro – o cifră impresionantă, mai ales în contextul economic actual.
România este devansată în clasamentul ritmului de creștere doar de Turkmenistan și China. Potrivit Lianei Dumitru, Director Retail Agency la Colliers, această evoluție are explicații multiple: „Creșterea reflectă un nivel mai ridicat de trai, urbanizarea accelerată și schimbarea de generații – toate cu efecte directe asupra comportamentului de consum.”
Tinerii schimbă regulile jocului
Noua generație de consumatori, mai ales în marile orașe, nu mai percepe ieșitul în oraș ca pe un răsfăț rar. Pentru mulți dintre ei, este o formă de relaxare, de conectare cu prietenii sau chiar de descoperire gastronomică. „Masa în oraș a devenit o extensie firească a vieții sociale. Nu mai vorbim doar de hrănire, ci de experiență”, explică reprezentanții Colliers.
Această schimbare vine în paralel cu o creștere a veniturilor: salariile au evoluat în ultimii ani într-un ritm care aproape a dublat puterea de cumpărare, în termeni reali. În plus, disponibilitatea de opțiuni – de la food trucks și bistrouri de cartier, până la restaurante cu stele Michelin – a redefinit modul în care românii aleg să își petreacă timpul liber.
Disparități regionale, dar tendințe clare
România este, în continuare, în urma altor țări din regiune ca valoare absolută a cheltuielilor pentru mese în oraș. O familie din Ungaria cheltuie aproximativ 2.000 de euro anual, iar una din Cehia în jur de 1.700. Explicația ține, parțial, de distribuția populației: România are încă una dintre cele mai mari populații rurale din Europa, ceea ce trage media în jos.
Cu toate acestea, diferențele reale dintre consumatorii urbani din București, Cluj sau Timișoara și cei din Budapesta sau Praga sunt mult mai mici decât indică cifrele brute. În mediul urban, obiceiurile de consum s-au aliniat deja cu cele din alte capitale europene.
Impactul asupra pieței de retail și imobiliare
Această evoluție are consecințe directe asupra modului în care se dezvoltă orașele. Comerțul stradal, în ciuda ascensiunii comerțului online, își păstrează relevanța și chiar cunoaște un reviriment. Evenimente precum „Străzi deschise” sau „Street Delivery” arată apetitul pentru spații urbane în care oamenii se pot plimba, socializa și consuma în mod plăcut și relaxat.
„Românii preferă să testeze produsele înainte de a le achiziționa. Iar acest comportament se reflectă în preferința pentru experiențele directe, pentru socializare și pentru spații vii, care oferă mai mult decât simpla cumpărare”, spune Liana Dumitru.
În acest context, specialiștii Colliers estimează un val de investiții în zonele centrale ale marilor orașe și în comunitățile rezidențiale dense. Proximitatea, accesibilitatea și componenta socială vor deveni criterii tot mai importante în dezvoltarea proiectelor de retail și ospitalitate.
Viitorul mesei în oraș: 10 miliarde de euro în următorul deceniu?
În prezent, doar 3,3% din venitul disponibil este alocat meselor în oraș în România. În Spania, Grecia sau Portugalia, acest procent depășește 10%. Potențialul de creștere este evident. Dacă tendința se menține, Colliers consideră realist un scenariu în care suma totală cheltuită de români pentru mese în oraș ar putea depăși 10 miliarde de euro anual în următorii zece ani.
Această perspectivă deschide oportunități uriașe pentru sectorul HoReCa, pentru dezvoltatorii imobiliari și pentru investitorii care înțeleg că masa în oraș nu mai este un moft, ci o componentă esențială a stilului de viață urban.


