Termeni precum “smart city” și “dezvoltare sustenabilă” au început să fie tot mai prezenți în discursurile administrațiilor locale. Dar ce înseamnă concret un oraș sustenabil în România de azi? Și mai ales – cum arată el pentru locuitori? Răspunsul vine din exemple pozitive și din inițiative locale cu impact real.
1. Transport public ecologic și accesibil
Orașul Cluj-Napoca a implementat autobuze electrice încă din 2018. În 2025, aproape 80% din flota de transport public este ecologică. Abonamentele sunt gratuite pentru elevi, studenți și pensionari. Rezultatul? Mai puțină poluare, mai puțină aglomerație, mai mulți oameni care folosesc transportul public.
➡️ Ce pot face alte orașe? Prioritizarea fondurilor pentru transport sustenabil, parteneriate public-private, achiziții în etape, consultări cu cetățenii.
2. Spații verzi vii – nu doar decor
Timișoara a lansat proiectul “Parcuri vii”, unde voluntari, ONG-uri și primăria colaborează pentru a revitaliza spațiile verzi. Acolo se țin ateliere, cursuri în aer liber, proiecții de film și yoga. Parcurile devin spații de coeziune socială. De asemenea, Oradea este lider în amenajarea de parcuri și grădini urbane. A transformat foste terenuri industriale în spații verzi moderne. Parcul Salca II, de exemplu, e construit pe un fost teren neutilizat și include zone pentru sport, lectură și joacă.
➡️ Cum pot fi implicate comunitățile? Prin granturi mici pentru inițiative verzi, prin încurajarea asociațiilor de cartier, prin consultări deschise.
3. Energie regenerabilă la nivel local
Comuna Ciugud, Alba – un exemplu emblematic – produce energie electrică din panouri solare și o folosește pentru iluminatul public și clădirile instituțiilor locale. O comunitate mică, dar care a devenit un model în sustenabilitate.
➡️ Ce pot face cetățenii? Să participe la campanii de eficiență energetică, să folosească sisteme solare individuale, să susțină inițiativele locale prin vot și implicare.
4. Educație pentru sustenabilitate în școli
În Buzău, peste 20 de școli au cursuri speciale despre reciclare, schimbări climatice, agricultură urbană. Elevii participă la activități practice și proiecte comunitare.
➡️ Ce pot face părinții și profesorii? Să propună astfel de inițiative în consiliile școlare, să se alăture proiectelor educaționale existente.
Concluzie
Un oraș sustenabil nu înseamnă doar tehnologie sau panouri solare. Înseamnă comunități implicate, politici publice coerente și, mai ales, cetățeni informați. Este o construcție în care fiecare are un rol. România are deja exemple bune – trebuie doar să le extindem.
România anului 2025 poate arăta mai bine dacă aceste inițiative se consolidează și se multiplică.
