Doctorul în Achiziții: Capcanele achiziției directe

Autori: Ovidiu Slimac și Alin Izvoran

Episodul 17 din seria Doctorul în Achiziții aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile zone ale practicii administrative: achiziția directă. Sub forma unui dialog, articolul analizează capcanele ascunse ale Art. 7 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, acolo unde lipsa de claritate legislativă se transformă, în practică, în risc contravențional. De la interpretarea plafonelor valorice și fragmentarea achizițiilor, până la controversata „achiziționare pe baza unei singure oferte”, episodul oferă o radiografie lucidă a neclarităților care pun presiune pe achizitori.

Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă

Episodul 17 – „Capcanele achiziției directe”

Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă

Dragă coleg din București,

Art. 7 alin. (7) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice ar fi trebuit să fie un instrument de claritate pentru achizitor, dar în practică devine un câmp minat. Ambiguitatea excepțiilor formulate face ca fiecare literă să fie interpretată diferit de instituții, iar riscul contravențional să planeze permanent.

La litera d), problema majoră este lipsa precizării că plafonul de 9000 lei se aplică pe necesitate și an bugetar, nu pe fiecare achiziție în parte. În lipsa acestei clarificări, unele instituții fragmentează achizițiile, altele le cumulează, iar rezultatul este un haos normativ.

ANAP a confirmat implicit acest lucru prin Ghidul de bune practici pentru achiziția directă (ANAP, 2021), unde se precizează că „fragmentarea achizițiilor similare în scopul evitării pragurilor legale constituie abatere”, iar abaterile, dacă sunt contravenții, pot duce la amenzi, care vin pe instituție și se transformă pe persoană fizică… știți ce zic?

La litera c), formularea „achiziționarea pe baza unei singure oferte” nu explică mecanismul concret: cum se identifică singurul furnizor, cum se justifică lipsa competiției, ce documente trebuie întocmite. În lipsa acestor detalii, achizitorul rămâne expus acuzațiilor de lipsă de transparență.

Iar tehnicitatea expresiei „achiziționarea pe baza unei singure oferte” este insuficient explicată.

Cum se identifică furnizorul unic?
Ce justificări sunt necesare?
Ce documente trebuie întocmite în dosarul achiziției?

Doctorul în Achiziții din București răspunde

Dragă Doctorule din Timișoara,

Ai punctat bine. Eu aș adăuga câteva perspective asupra literei c):

Termenul „a consulta” are caracter angajant, spre deosebire de Consultarea pieței prevăzută la art. 139–140 din Legea nr. 98/2016, unde ofertele sunt neangajante. Aici, instituția solicită oferte ferme, ceea ce schimbă radical natura obligației.

Termenul „a consulta” are caracter angajant, spre deosebire de Consultarea pieței prevăzută la art. 139–140 din Legea nr. 98/2016, unde ofertele sunt neangajante. Aici, instituția solicită oferte ferme, ceea ce schimbă radical natura obligației.

Potrivit art. 7 alin. (7) lit. c) din Legea nr. 98/2016, consultarea minimă a trei operatori economici este obligatorie pentru valori peste 140.000 lei fără TVA (pentru produse/servicii) și peste 300.000 lei, pentru lucrări, dar mai mici sau egale cu valoarea menționată la lit. a) din același articol.

Consultarea prevăzută la litera b) NU se realizează prin SEAP, la Meniul „Consultarea pieței” din categoria „Inițieri de proceduri de achiziție”, cum greșit procedează unele instituții.

Nici la litera c) nu se detaliază cum se ajunge la „cei trei norocoși” cărora li se solicită oferte angajante. Lipsa criteriilor de selecție creează suspiciuni de favoritism.

Deși literele a) și b) prevăd obligații, realizarea achiziției prin SEAP rămâne cea mai transparentă modalitate, fiind verificabilă și auditată.

Capcana fundamentală a acestor achiziții directe este că ele rămân adesea invizibile, deși ar trebui să respecte aceleași principii de bază ca o licitație deschisă, conform Art. 2 din Legea nr. 98/2016 (tratament egal, nediscriminare, transparență, proporționalitate).

Un achizitor inteligent, pentru a evita suspiciunile de la litera c), ar trebui să întocmească o Notă Justificativă elaborată care să documenteze în mod explicit:

• Identificarea inițială a furnizorilor: criterii obiective pentru selectarea celor 3 ofertanți (de ex., verificare pe SEAP, Registrul Comerțului, buticul din colț, etc.).
• Soluția în cazul unei singure oferte: se încheie contractul / se achită bonul fiscal / se acceptă factura, dar numai dacă prețul și condițiile sunt justificate și nu încalcă principiul utilizării eficiente a fondurilor, care NU mai e trecut explicit la art. 2, ci se prezumă că este implicit. În caz contrar, achizitorul riscă sancțiuni pentru lipsă de diligență în asigurarea eficienței.

Achiziția directă nu este un „drum liber”, ci o excepție bazată pe principii stricte!

Doctorul din București

Doctorul din Timișoara intervine din nou

La litera a), din Art. 7, alin. (7) din Legea 98/2016, cu un strop de umor, aș fi formulat invers: mai întâi publicarea în SEAP și apoi „sau” utilizarea catalogului electronic. Prima variantă este „mai mult decât perfectă”, pentru că asigură transparența totală. A doua, deși pare perfectă, ascunde minusuri, mai ales la lucrări specifice, unde catalogul nu oferă flexibilitatea necesară, mai ales că, în conformitate cu art. 14 alin. (1) Anexa HG nr. 395/2016, autoritățile trebuie să țină evidența achizițiilor directe ca anexă la PAAP.

Apoi știți și voi secretul lui Polichinelle: după niște discuții inteligente, autoritatea contractantă găsește uimitor, postată pe portalul e-licitatie.ro, oferta magică care corespunde exact, fix exact, cu necesitatea ei și face și achiziția din SEAP!

Concluzii comune ale doctorilor

Ambii doctori suntem de acord că:

1. ANAP ar trebui să ofere, măcar în luna cadourilor, o Instrucțiune sau o Notificare care să clarifice aceste litere. În lipsa unor explicații oficiale, ele riscă să devină „bombe cu efect contravențional” (amenzi de 3000–5000 lei) din perspectiva transparenței.
2. Fiindcă achiziția directă nu reprezintă o procedură, OBLIGAȚIA instituțiilor publice este să își întocmească Proceduri proprii privind modul de derulare a achizițiilor directe, pentru a evita interpretările arbitrare și sancțiunile.
3. În 2025, pragurile achizițiilor directe rămân neschimbate: 270.120 lei (produse/servicii), 900.400 lei (lucrări).
4. Începând cu 01 ianuarie 2026, cuantumul noilor praguri valorice aplicabile în cadrul procedurilor de achiziție publică la nivel național au fost revizuite:
   https://anap.gov.ro/web/notificare-cu-privire-la-modificari-ale-pragurilor-aplicabile-procedurilor-de-achizitie-publica-3/
5. Achiziția directă e unealtă, nu capcană, folosește-o cu precizie!

Articolul (al șaptesprezecelea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”, o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

Citește și:

Doctorul în Achiziții: Clauza Suspensivă – Darul cu termen incert

Doctorul în Achiziții explică: Cum folosim corect Referatul de Necesitate, CPV și PAAP