Economia circulară nu este doar un termen tehnic sau o tendință trecătoare. Este o nouă paradigmă economică, bazată pe ideea că resursele nu trebuie doar consumate, ci refolosite, reparate și reintegrate în circuitul economic. Într-o lume tot mai afectată de criza climatică și de epuizarea resurselor naturale, această abordare devine esențială.
Dar ce înseamnă economia circulară pentru România? Suntem pregătiți pentru această schimbare profundă?
Ce este economia circulară, pe scurt?
Modelul actual – numit „linear” – presupune: extragere, producție, consum, eliminare. În schimb, economia circulară înseamnă „reduce, reutilizează, reciclează”. Ideea este să ținem produsele, materialele și resursele în economie cât mai mult timp, la valoarea lor maximă.
Practic, asta înseamnă:
- să proiectăm produse care pot fi reparate, nu aruncate;
- să încurajăm reutilizarea și închirierea în locul cumpărării;
- să transformăm deșeurile în materie primă pentru alte industrii.
Startup-uri și afaceri care aplică deja principiile
România nu duce lipsă de inițiative inspiratoare. Iată câteva exemple:
- Remesh – un proiect social care transformă bannerele publicitare în genți, portofele și accesorii. Materiale care altfel ar fi fost aruncate sunt revalorificate într-un mod creativ și sustenabil.
- Recicleta – o întreprindere socială care colectează hârtie și carton cu cargo-biciclete în București, contribuind atât la reciclare, cât și la reducerea emisiilor.
- R-Create – o platformă care ajută magazinele online să livreze produse în ambalaje returnabile. Astfel, reduce ambalajele de unică folosință, un pas concret spre circularitate.
- GreenGroup, unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa de Est, operează în România fabrici care reciclează PET-uri, deșeuri electrice și sticlă, reintroducând materia primă în circuitul economic.
- PepsiCo România a anunțat planuri de tranziție spre ambalaje 100% reciclabile, compostabile sau reutilizabile până în 2025, în linie cu obiectivele globale ale companiei.
- Auchan România a lansat în mai multe hipermarketuri inițiativa de vrac zero waste, unde clienții pot cumpăra produse fără ambalaj sau în recipiente reutilizabile.
- Proiectul Circular Economy for Youth, dezvoltat de Junior Achievement și susținut de companii private, implică elevii în simulări de afaceri circulare, semnalând interesul crescut pentru educația practică în domeniu.
Aceste exemple arată că tranziția este posibilă, mai ales dacă inovația se întâlnește cu spiritul antreprenorial.
Politici publice și fonduri europene
România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a implementa o serie de măsuri pentru economia circulară. Strategia Națională pentru Economia Circulară a fost lansată în 2022, iar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede investiții în gestionarea deșeurilor, eficiență energetică și digitalizarea economiei verzi.
Există fonduri europene destinate companiilor care vor să investească în:
- modernizarea proceselor de producție pentru reducerea deșeurilor;
- crearea de produse durabile, reparabile și reciclabile;
- centre de reparații și reutilizare la nivel local.
Provocarea rămâne capacitatea de absorbție a acestor fonduri și claritatea legislației. Mulți antreprenori spun că birocrația și lipsa unei viziuni coerente încetinesc implementarea.
Rolul universităților și ONG-urilor
Mai multe universități românești au început să integreze concepte de economie circulară în programele de studii. De exemplu:
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca derulează proiecte de cercetare privind reciclarea electronicelor și eficiența energetică;
- Universitatea din București are parteneriate cu ONG-uri pentru educație ecologică și ateliere de reutilizare creativă.
ONG-urile joacă un rol esențial în conștientizarea publicului. Asociații precum Viitor Plus sau Ecoteca organizează campanii de informare, târguri de produse refolosite și ateliere pentru copii și adulți.
Concluzie: Schimbarea e posibilă, dar are nevoie de toți
Tranziția spre o economie circulară în România este în curs, dar mai are pași importanți de făcut. Exemplul unor antreprenori, ONG-uri și universități arată că este posibil. Însă pentru a avea un impact real, e nevoie de:
- politici publice coerente;
- acces facil la finanțare;
- o cultură a consumului responsabil.
Fiecare dintre noi poate contribui, alegând produse durabile, reparând în loc să arunce, sau susținând afacerile care pun sustenabilitatea pe primul loc.
Economia circulară nu este doar un model economic, ci și unul de viață. România poate fi pregătită – dacă vrem cu adevărat.
