83.232 de firme au fost radiate la nivel național în 2025, în creștere față de perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). În spatele acestor cifre se află mii de antreprenori care au decis să închidă afacerea pe fondul scăderii veniturilor, al blocajelor de cash-flow sau al presiunilor fiscale.
Specialiștii în drept comercial atrag însă atenția că radierea nu este întotdeauna singura soluție și, în multe cazuri, nici cea mai sigură. O decizie luată fără o analiză juridică prealabilă poate duce la pierderi financiare suplimentare, litigii sau chiar la expunerea personală a administratorilor în fața creditorilor.
„Mulți antreprenori confundă o perioadă dificilă cu sfârșitul afacerii. În realitate, legislația românească oferă mai multe mecanisme prin care activitatea poate fi temporar suspendată sau restructurată, astfel încât compania să aibă timp să se redreseze. Închiderea nu ar trebui să fie primul pas, ci ultimul”, explică Răzvan Popescu, avocat specializat în drept comercial.
Suspendare sau insolvență, înainte de radiere
O societate poate decide, prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților sau Acționarilor, suspendarea temporară a activității pentru a negocia cu creditorii și a restructura creditele sau liniile de finanțare. De asemenea, reorganizarea poate avea loc în cadrul procedurii de insolvență.
În 2024, 19.586 de companii și-au suspendat activitatea, iar 7.553 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, potrivit datelor ONRC.
Ce prevede legea privind dizolvarea unei firme
Conform art. 227 din Legea societăților nr. 31/1990, dizolvarea unei societăți – urmată de lichidare și radiere – poate interveni în mai multe situații: expirarea duratei de funcționare, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, hotărârea adunării generale, conflicte grave între asociați, faliment sau alte cauze prevăzute de lege ori de actul constitutiv.
Chiar și atunci când închiderea devine o obligație legală, procedura trebuie gestionată atent. Dizolvarea și lichidarea implică pași formali, relații cu creditorii, stingerea obligațiilor fiscale și respectarea unor termene clare. Orice eroare poate genera costuri suplimentare sau riscuri juridice pentru fondatori.
„Când există datorii, litigii sau neînțelegeri între asociați, procesul de închidere devine mult mai complex. Un avocat poate evalua riscurile, poate negocia cu creditorii și poate alege cea mai sigură cale juridică, fie că vorbim despre reorganizare, suspendare temporară sau lichidare controlată. Rolul nostru este să protejăm antreprenorul, nu doar să radiem firma”, adaugă avocatul.
Practici riscante și consecințe legale
Legea permite dizolvarea și lichidarea concomitentă doar în cazul societăților fără datorii. În practică, însă, au existat situații în care firme cu datorii au declarat în mod nereal lipsa acestora pentru a accelera procedura.
„O astfel de practică este nelegală și poate angaja răspunderea societății pentru toate prejudiciile cauzate, răspundere care poate fi antrenată prin calea procedurală specială a opoziției la dizolvare și lichidare. În măsura în care o astfel de acțiune este admisă, societatea este obligată să repare toate prejudiciile cauzate creditorului care promovează acțiunea”, precizează specialistul.
Alternative care pot salva o afacere
În multe cazuri, companiile pot evita închiderea definitivă prin soluții precum:
- suspendarea temporară a activității;
- eșalonarea obligațiilor fiscale;
- restructurarea datoriilor;
- reorganizarea sub protecție juridică.
Înainte de a lua o decizie, conducerea trebuie să analizeze atent situația reală a activelor și pasivelor, relația cu creditorii și debitorii, posibilitatea recuperării creanțelor, valorificarea unor active sau atragerea de finanțare internă ori externă.
Consultarea unui expert juridic și, după caz, a unui specialist în contabilitate este esențială.
„Specialiștii pot realiza o radiografie clară a situației juridice și economice a societății, care poate fi folosită ca punct de fundamentare a deciziei. În lipsa stabilirii cu certitudine a acestei situații, orice demers făcut este lipsit de predictibilitate, fapt care nu ar fi de un real ajutor pentru redresarea situației societății în cauză”, subliniază Răzvan Popescu.
Într-un context economic volatil, specialiștii recomandă ca închiderea unei firme să fie decisă doar după o analiză juridică și financiară completă.
„O firmă nu trebuie închisă din panică. De multe ori, are nevoie doar de o strategie corectă și de timp pentru a o pune în aplicare. Iar atunci când dizolvarea este inevitabilă, aceasta trebuie făcută în mod controlat, astfel încât antreprenorul să iasă din proces în siguranță”, concluzionează avocatul.

