Fraudele bancare evoluează odată cu tehnologia, iar infractorii folosesc din ce în ce mai des manipularea emoțională, inteligența artificială și aplicațiile de control la distanță pentru a obține acces la conturile victimelor. Cum pot fi recunoscute aceste metode și ce greșeli trebuie evitate explică invitații celui de-al treilea episod din sezonul 5 al Podcasturilor CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar).
Episodul îi are ca invitați pe Raluca Micu, Șef Serviciu în cadrul Direcției Monitorizarea Sistemelor de Plăți din Banca Națională a României, și pe Alin Becheanu, Director Monitorizarea Fraudei & Prevenție la ING Bank, dialogul fiind moderat de Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor.
IBAN-ul nu este același lucru cu numărul cardului
Unul dintre cele mai importante mesaje transmise în podcast este legat de o confuzie frecventă exploatată de infractori.
Mulți utilizatori cred că pentru a primi bani trebuie să comunice numărul cardului. În realitate, pentru încasarea unei sume este suficient IBAN-ul, deoarece acesta identifică un cont bancar.
Cardul are un rol complet diferit: este instrumentul utilizat pentru plăți la comercianți, retrageri de numerar sau cumpărături online.
„Dacă vrem să încasăm bani, trebuie să oferim IBAN-ul, niciodată numărul cardului”, explică Alin Becheanu în podcastul CSALB.
Datele cardului trebuie păstrate strict confidențiale
Specialiștii avertizează că nimeni nu ar trebui să comunice:
- numărul cardului;
- data expirării;
- codul CVV/CVC;
- codurile primite prin SMS sau în aplicația bancară;
- datele de autentificare în internet și mobile banking.
Aceste informații sunt suficiente pentru ca infractorii să inițieze tranzacții neautorizate sau să preia controlul asupra conturilor bancare.
Manipularea emoțională este arma principală a infractorilor
Potrivit invitaților podcastului, fraudele moderne nu se bazează doar pe tehnologie, ci mai ales pe manipularea psihologică.
Victimele sunt convinse fie că au câștigat o investiție extraordinară, fie că banii lor sunt în pericol și trebuie să acționeze imediat.
Recomandarea experților este simplă: atunci când un mesaj provoacă panică sau entuziasm exagerat, primul pas este să iei o pauză și să verifici informația folosind exclusiv canalele oficiale ale băncii sau ale instituției respective.
Cele mai periculoase tipuri de fraude
În cadrul podcastului sunt analizate principalele metode folosite în prezent de infractori:
- phishing prin e-mailuri și SMS-uri false;
- spoofing, prin apeluri telefonice care par să vină de la bancă, Poliție sau BNR;
- fraude de investiții care promit câștiguri garantate;
- instalarea aplicațiilor de control la distanță asupra telefonului;
- fraude prin WhatsApp și alte aplicații de mesagerie;
- utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea unor mesaje și apeluri tot mai credibile.
Nicio instituție nu îți va cere să muți banii într-un „cont sigur”
Un exemplu prezentat în podcast descrie o schemă de spoofing în care victima este apelată succesiv de persoane care pretind că reprezintă banca, Poliția și chiar Banca Națională a României.
Scopul este convingerea victimei să contracteze un credit și să transfere banii într-un presupus „cont securizat” sau chiar într-un ATM pentru criptomonede.
Specialiștii subliniază că BNR nu lucrează direct cu persoane fizice, iar nicio bancă sau autoritate nu va solicita telefonic mutarea banilor într-un alt cont pentru „protejarea” lor.
Inteligența artificială face fraudele mai greu de identificat
Un alt subiect abordat este impactul inteligenței artificiale asupra criminalității informatice.
AI permite generarea unor e-mailuri fără greșeli gramaticale, clonarea vocilor și realizarea unor videoclipuri false în care persoane cunoscute par să promoveze investiții miraculoase sau alte scheme financiare.
În aceste condiții, verificarea informațiilor din surse oficiale devine mai importantă ca niciodată.
Ce trebuie să faci dacă ai fost victima unei fraude
Dacă suspectezi că ai fost înșelat, specialiștii recomandă să acționezi imediat:
- contactează banca pentru blocarea operațiunilor suspecte;
- sesizează Poliția;
- raportează tentativele de phishing către Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Totodată, experții îi încurajează pe cei care au fost victime ale unei fraude să vorbească despre experiența lor și să nu lase rușinea să împiedice raportarea incidentului, deoarece astfel pot fi prevenite alte cazuri similare.
Podcastul „Fraudele bancare: cum le recunoști și cum te ferești de ele?”, disponibil în cadrul sezonului 5 al Podcasturilor CSALB, este structurat pe mai multe teme, de la digitalizarea plăților și diferența dintre IBAN și card, până la phishing, spoofing, fraude de investiții, utilizarea inteligenței artificiale și pașii care trebuie urmați atunci când o persoană devine victima unei fraude bancare.
Citește și:
Manipularea emoțională, tot mai folosită în tentativele de fraudă asupra conturilor românilor
Adaugă Ziarul Pozitiv ca sursă preferată în Google
Din 2020, Ziarul Pozitiv spune poveștile care contează – despre oameni, idei și inițiative care aduc binele, echilibrul și speranța în România.
👉 Dacă vrei să primești zilnic o doză de bine, direct pe telefon, abonează-te la canalul nostru de WhatsApp!
WhatsApp Ziarul Pozitiv
Urmărește Ziarul Pozitiv:
Linkedin, Facebook, Instagram, Grupul oamenilor întreprinzători - Business Catalog, YouTube, X, și TikTok.
Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!
