Episodul 3 al serialului FRAVA – „Cronica Dosarului Vlad Matei Pascu” – aduce în prim-plan nu doar un dosar penal extrem de mediatizat, ci și o radiografie profundă și critică asupra sistemului de justiție din România post-aderare la Uniunea Europeană. FRAVA (Fundația Română pentru Apărarea Valorilor Actuale) trage un semnal de alarmă asupra transformărilor din mecanismele judiciare și nevoii stringente de reformă și transparență.
Dosarul care a schimbat totul: de la rutină juridică la dezbatere națională
Accidentele rutiere soldate cu deces nu erau o noutate pentru sistemul judiciar. Însă dosarul Vlad Matei Pascu, devenit emblematic, a generat un val de reacții din cauza modului în care ancheta penală și despăgubirile au fost gestionate. FRAVA subliniază faptul că, după 2007, multe cazuri se închid fără rechizitoriu, iar adevărul este adesea “cenzurat” încă din stadiul urmăririi penale.
Un sistem în criză: între secretomanie și lipsa despăgubirilor
FRAVA atrage atenția asupra rolului tot mai slab al Poliției Rutiere și deciziilor concentrate în mâinile procurorilor, unde accesul la dosar devine un privilegiu. Practica judiciară civilă din Vest – unde asiguratorii sunt obligați să plătească despăgubiri pe cale amiabilă – contrastează cu România, unde instanța penală trebuie să suplinească lipsa de eficiență a celei civile.
2023 – momentul de trezire: implicarea FRAVA în dosarul Pascu
Virgil Melnic, expert european și raportor de țară, recunoaște că Fundația FRAVA „dormea” până în 2019, când a decis să intervină activ în dosare de interes public. Cazul Vlad Pascu i-a trezit din pasivitate, iar intervenția FRAVA la Curtea de Apel Alba Iulia a dus la reîncadrarea faptelor în „ucidere din culpă”.
Dosarele etalon: COVID și „Tanganica”
Două exemple esențiale sunt prezentate ca referință pentru înțelegerea greșelilor judiciare:
- „Dosarul COVID” – influențat de contextul pandemic, marcat de inacțiuni și omisiuni din frica generalizată.
- „Dosarul Tanganica” – definit de erori umane, abuzuri și neglijență în procesul judiciar.
În ambele cazuri, soluția identificată a fost mediatizarea intensă a cazului 2 Mai, care a declanșat o formă de „auto-curățare” a sistemului.
FRAVA, implicarea civică și întrebările pentru liderii politici
FRAVA adresează întrebări directe președintelui Nicușor Dan și clasei politice: Există meritocrație în România? Se va întâlni vreodată politicul cu societatea civilă? Fundația cere ca organizațiile civice, patronatele și sindicatele să aibă un loc real la masa decizională – inclusiv în desemnarea judecătorilor CCR.
Mediatizarea dosarului 2 Mai – lecție de educație juridică
FRAVA consideră că ieșirea în spațiul public a personajelor implicate – domnii Dragomir, Olariu și, mai recent, tatăl lui Vlad Pascu – a reprezentat un punct de cotitură. Recunoașterea publică a greșelilor, empatia și apelul la umanitate au făcut ca opinia publică să reevalueze inclusiv rolul media și al organizațiilor de tip watchdog.
Viitorul: seriale, transparență și comunicare
FRAVA anunță lansarea unui serial TV ce va include dezbateri cu judecători și avocați, promițând să aducă justiția mai aproape de oameni. Episodul 3 se încheie cu un apel clar: să transformăm mediatizarea dosarelor în lecții de educație civică și juridică pentru întreaga societate.
Concluzie:
Serialul FRAVA propune o confruntare sinceră cu realitatea sistemului judiciar, dar oferă și un model de implicare civică activă. De la tăcerea instituțională la vocile părinților îndurerați, dosarul Vlad Matei Pascu a devenit catalizatorul unei dezbateri naționale. Rămâne de văzut dacă România va transforma această emoție colectivă într-o reformă reală.
Autor: Dr. AV. Virgil Melnic
Avocat Virgil Melnic – FRAVA
Citește și:
SERIAL FRAVA – Episodul 2: „Cronica Dosarului Vlad Matei Pascu”
FRAVA revine: Justiția sub lupă în Episodul 1 din serialul „Cronica Dosarului Vlad Matei Pascu”
