Schneider Electric, prin intermediul Institutului său de Cercetare pentru Sustenabilitate (SRI), a publicat recent două rapoarte semnificative care explorează relația dintre inteligența artificială (AI) și sustenabilitate, cu accent pe consumul de energie.

Scenarii pentru consumul de electricitate al AI

Primul raport, intitulat „Artificial Intelligence and Electricity: A System Dynamics Approach”, analizează patru scenarii posibile pentru consumul de electricitate al AI în următorul deceniu. Rémi Paccou, director al SRI, și Prof. Fons Wijnhoven de la Universitatea din Twente, au dezvoltat un model de dinamică a sistemului care prezintă diverse perspective asupra cererii de energie electrică pentru AI.

Cele patru scenarii acoperă o gamă largă de posibilități:

  1. Dezvoltarea sustenabilă a AI
  2. Limite de creștere
  3. Abundența fără limite
  4. Posibile crize energetice cauzate de AI

Aceste scenarii nu sunt predicții, ci instrumente pentru înțelegerea factorilor complecși care influențează viitorul nostru energetic. Raportul include, de asemenea, recomandări pentru factorii de decizie și autorități, promovând o abordare echilibrată între progres și sustenabilitate.

AI în sistemele HVAC: Îmbunătățirea eficienței energetice

Al doilea raport, „AI-Powered HVAC in Educational Buildings: A Net Digital Impact Use Case”, realizat de Rémi Paccou și Gauthier Roussilhe, explorează potențialul AI în îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC).

Puncte cheie ale studiului:

  • Sistemele HVAC reprezintă 35-65% din consumul total de energie al clădirilor.
  • Studiul a analizat peste 87 de proprietăți din Stockholm, Suedia, între 2019 și 2023.
  • S-a observat o reducere totală a emisiilor de carbon de 65tCO2e/an.
  • Reducerea emisiilor este de aproximativ 60 de ori mai mare decât amprenta de carbon încorporată a sistemului AI implementat.

Potențial de economisire în diferite climate

Cercetarea sugerează că există oportunități pentru reduceri și mai mari de carbon în medii cu cerințe mai solicitante de încălzire, răcire sau aer condiționat. O analiză comparativă între Stockholm și Boston a arătat că implementarea aceleiași soluții în Boston ar putea genera economii de emisii de carbon de șapte ori mai mari decât în Stockholm.

Scrie un comentariu

Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!