Orașele românești, la răscruce: Ce relevă ultimul Index PwC despre viitorul nostru urban

Index PwC Smart Cities Mobility: București și Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al dezvoltării de soluții de mobilitate urbană inteligentă

București și Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al evoluției către soluțiile de mobilitate urbană inteligentă, clasându-se în ultima categorie a indexului ”Smart Cities Mobility” realizat de PwC Europa Centrală și Est (PwC ECE) și care cuprinde 25 de orașe din Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazahstan și Azerbaijan. Indicele se bazează pe date colectate pentru categoriile: gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, transportul public și mobilitatea activă, statele fiind notate cu calificativele: ”stadiu incipient”, ”unele progrese”, ”progrese notabile”, ”progrese mari” și ”practică excelentă”.

”Realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului Verde European, în special reducerea drastică a emisiilor din transporturi, reprezintă o provocare majoră pentru orașele europene. Deși există progrese, este nevoie de o accelerare a transformărilor. Infrastructura pentru vehicule electrice, deși în creștere, necesită un efort mai susținut din partea autorităților locale. Reproiectare zonelor urbane este esențială pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării. Viitorul dezvoltării urbane inteligente depinde de o combinație de tehnologie, implicare civică și colaborare între autorități”, a declarat Dinu Bumbăcea, Liderul departamentului de Consultanță în Afaceri PwC România.

Bucureștiul înregistrează unele progrese la capitolele gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă și un progres notabil la transportul public. În schimb, Cluj Napoca a făcut progrese mari la managementul traficului, progrese notabile la sustenabilitatea mediului și transport public și unele progrese la mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă. Celor două orașe din România, incluse în categoria a treia – la început de drum către mobilitatea inteligentă, se alătură Almaty (Kazakhstan), Baku (Azerbaijan), Belgrad (Serbia), Kiev (Ucraina) și Sofia (Bulgaria).

Prima categorie a indexului – lideri în mobilitatea inteligentă – cuprinde orașele: Bratislava, Brno, Gdansk, Košice, Ostrava, Praga, Tallinn și Varşovia.

A doua categorie – progrese pozitive către mobilitatea inteligentă, cuprinde orașele: Budapesta, Katowice, Ljubljana, Lodz, Lviv, Riga, Rzeszow, Vilnius, Wroclaw și Zagreb.

Managementul traficului

Traficul aglomerat este o problemă persistentă în orașele analizate, Budapesta, București, Kiev și Varșovia prezentând niveluri de congestie deosebit de ridicate, de peste 40%, pe baza timpului mediu (în termeni percentuali) pierdut din cauza traficului aglomerat în comparație cu circulația normală.

 Sustenabilitatea mediului

În timp ce situația poluării aerului din orașele analizate s-a îmbunătățit în general de la an la an, doar unul dintre orașele analizate, Tallinn, are niveluri de poluare a aerului care respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Orașele cu cea mai proastă calitate a aerului sunt, în ordine: Almaty, Belgrade, Baku, Cluj Napoca, Katowice, Rzeszow, Ostrava, Kosice, Ljubljana, Lodz, București și Tbilisi.

Transportul Public

În ceea ce privește transportul public, orașele cehe Brno, Ostrava și Praga au cele mai mici costuri în raport cu venitul lunar, și raportează cea mai mare rată de utilizare zilnică între 53% și 69% dintre călătorii, față de media regională de 49%. Această utilizare ridicată poate fi atribuită, cel puțin parțial atribuită accesibilității transportului public în aceste orașe și regimurilor de subvenționare.

Mobilitate alternativă

Orașele poloneze raportează rate ridicate de infrastructură pentru biciclete, Wroclaw (63,8%) și Varșovia (49,5%) având rate ridicate de infrastructură separată pentru biciclete în raport cu lungimea totală a drumurilor, cum ar fi piste pentru biciclete, piste pentru biciclete și pietoni și benzi pentru biciclete. Lviv este orașul cu cea mai mare rată a infrastructurii segregate pentru biciclete, de 70%, ceea ce se datorează dezvoltării active a infrastructurii pentru biciclete, cu peste 100 km deja construiți înainte de începerea invaziei ruse la scară largă în 2022.

De asemenea, orașele incluse în index au, în medie, proporții marginal mai mari de persoane care folosesc bicicleta ca mijloc de transport într-o zi obișnuită, decât media din Uniunea Europeană. Kievul are cea mai mare rată de persoane care călătoresc pe jos de la origine la destinație într-o zi obișnuită, de 35%, urmat îndeaproape de București, Budapesta, Košice și Ljubljana, cu 29%.

Raportul ”Smart Cities Mobility” poate fi găsit aici.

Citește și:

Schimbare la vârful PwC România: Cine este noul lider?

Analiză PwC: Creșterea economiei UE se bazează pe economiile periferice, ritmul dezinflației încetinește, lanțurile comerciale devin mai scurte