România are, în sfârșit, o lege pentru traseele pedestre de lungă distanță: un pas decisiv pentru turismul sustenabil

România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a turismului sustenabil odată cu adoptarea normelor metodologice ale Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național. Este pentru prima dată când țara noastră beneficiază de un cadru legal care reglementează oficial infrastructura destinată drumețiilor de lung parcurs.

De la inițiativă civică la politică publică

Totul a început cu un vis ambițios: Via Transilvanica, un traseu pedestru de 1.400 km, care traversează 10 județe și 8 regiuni istorice. Dezvoltat de Asociația Tășuleasa Social, proiectul a devenit, în timp, un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea între comunități, autorități și sectorul neguvernamental.

Experiența acumulată a fost esențială pentru formularea legii. Echipa Tășuleasa Social a contribuit activ la elaborarea propunerii legislative, pornind de la realitățile întâlnite pe teren: lipsa reglementărilor, dificultăți de marcare, acces slab la fonduri și protecție juridică aproape inexistentă.

Ce aduce nou legea traseelor pedestre

Adoptarea normelor metodologice face ca legea să devină aplicabilă. Aceasta:

• Definește clar noțiunea de traseu de lungă distanță;
• Stabilește responsabilități pentru amenajare, mentenanță și protecție;
• Deschide accesul la finanțări europene și fonduri publice;
• Permite recunoașterea oficială a traseelor existente și viitoare.

Este o schimbare de paradigmă în turismul românesc, într-un moment în care tot mai mulți turiști caută experiențe autentice, în armonie cu natura.

Via Transilvanica, primul candidat la acreditare

Asociația Tășuleasa Social a anunțat că Via Transilvanica va fi primul traseu propus pentru acreditare în baza noii legi. Scopul este de a-l transforma în standard național pentru viitoare proiecte de acest tip.

Totodată, organizația se angajează să pună la dispoziția altor inițiatori întreaga documentație și know-how-ul acumulat. Prin colaborare și replicare a modelului, România ar putea dezvolta o rețea națională de trasee, similară celor din Austria, Elveția sau Germania.

Impact asupra comunităților

Pe lângă beneficiile ecologice și turistice, traseele de lungă distanță au un potențial socio-economic enorm. Ele:

• Aduc vizitatori în sate izolate și zone mai puțin cunoscute;
• Încurajează dezvoltarea de pensiuni, cafenele și magazine locale;
• Revitalizează identitatea culturală și implicarea comunității în protejarea patrimoniului natural.

Această lege oferă un cadru solid pentru un tip de turism lent, autentic și sustenabil, în care natura, patrimoniul și oamenii se întâlnesc firesc.