România exportă, dar nu uniform: ce spune harta exporturilor pe 2024 despre economia noastră și viitorul regiunilor

Harta exporturilor românești pe județe pentru anul 2024, realizată de Ziarul Financiar, este mai mult decât un inventar de cifre. Este o radiografie a economiei reale, un barometru al investițiilor și o oglindă a dezechilibrelor regionale. Analizând fiecare județ în parte, observăm cu ușurință unde s-au făcut investiții productive și unde lipsa infrastructurii, a resursei umane sau a politicilor economice coerente a transformat zone întregi în pustiuri industriale.

Cifrele care vorbesc: doar 20 de județe au trecut pragul de 1 miliard de euro

Conform hărții, doar 20 din cele 41 de județe ale României (fără București) au reușit să exporte mărfuri în valoare de peste 1 miliard de euro în 2024. Capitala este, de departe, liderul absolut, cu 19,4 miliarde euro – un volum care nu mai surprinde, dat fiind că Bucureștiul concentrează cea mai mare parte din economia serviciilor, a industriilor de tehnologie, dar și numeroase sedii centrale ale multinaționalelor.

Pe locul doi se află județul Timiș cu 8,5 miliarde euro, urmat de Argeș (7,6 miliarde), Dolj (4,2 miliarde), Brașov (4,5 miliarde) și Arad (3,9 miliarde). Toate aceste județe au în comun un element-cheie: investițiile în producție – în special în industria auto, electronică și echipamente electrice.

Exportul – oxigenul unei economii sănătoase

România continuă să importe mai mult decât exportă. Acest deficit comercial cronic ne spune ceva esențial: consumăm mai mult decât producem. Iar într-o economie europeană competitivă, în care marile economii își susțin producătorii locali și exporturile prin politici fiscale și de infrastructură, România pare încă tributară unei strategii economice pe termen scurt, în care consumul este încurajat artificial, iar producția este adesea neglijată.

Exporturile nu sunt doar un indicator economic sec. Ele reflectă nivelul de competitivitate, gradul de inovare, valoarea adăugată a producției locale și capacitatea unei țări de a fi relevantă pe piața internațională.

Harta inegalității: cine pierde în această ecuație

Privind spre partea opusă a hărții, județe precum Caraș-Severin (316 mil. euro), Mehedinți (195 mil. euro), Giurgiu (155 mil. euro), Ialomița (182 mil. euro), Vaslui (132 mil. euro) sau Teleorman (195 mil. euro) arată o realitate dură: sunt ocolite de investiții serioase în producție, rămânând captive sărăciei și dependenței de fonduri publice sau agricultură de subzistență.

Aici nu e vorba doar despre lipsa investițiilor. Este vorba despre lipsa infrastructurii moderne, fie că vorbim despre autostrăzi, căi ferate eficiente sau rețele logistice competitive. Un investitor care trebuie să transporte marfă rapid și eficient va ocoli aceste zone.

Producătorii care trag județele în sus

Exporturile sunt dominate de jucători mari, majoritatea multinaționale. De exemplu:

• Continental Automotive apare ca principal exportator în județele Timiș, Sibiu și Vrancea.
• Ford Otosan este motorul județului Dolj.
• Dacia-Renault rămâne inima economică a Argeșului.
• Star Assembly (Mercedes) ține Alba pe harta exporturilor.
• Hirschmann Automotive este relevantă în Bihor.
• Bosch Rexroth – Cluj.
• Liberty Galați – în Galați, cu un istoric industrial greu de ignorat.

Aceste companii susțin nu doar exporturile, ci și lanțuri întregi de furnizori locali, IMM-uri, locuri de muncă, formare profesională și dezvoltare regională.

Infrastructura – marele diferențiator

România are nevoie urgentă de infrastructură de transport modernă, care să conecteze centrele industriale emergente cu rețelele europene. Fără autostrăzi și căi ferate performante, exporturile vor rămâne blocate în zonele cu tradiție industrială și acces facil, în timp ce regiuni întregi vor continua să decadă. Mai multe detalii regăsiți în articolul publicat de Business Catalog.

Lipsa infrastructurii înseamnă timp pierdut, costuri mai mari și pierderea competitivității. Investitorii străini iau în calcul acest factor esențial când decid în ce zonă a Europei Centrale și de Est își vor muta următoarea linie de producție. De aceea, harta exporturilor este și o hartă a eșecurilor administrative.

Ce este de făcut: susținerea producției locale și politici coerente

România are un potențial uriaș în domenii precum:

• industria alimentară (unde trebuie să producem mai mult, dar și mai calitativ),
• echipamente electronice,
• industria auto și de componente,
• agricultura procesată și bio,
• tehnologii verzi.

Pentru ca acest potențial să devină realitate, avem nevoie de politici industriale coerente, de predictibilitate fiscală și de o infrastructură care să transforme județele cu exporturi modeste în veritabile motoare economice.

Concluzie: Harta exporturilor este, de fapt, o hartă a priorităților

În loc să ne întrebăm unde sunt banii, ar trebui să ne întrebăm unde sunt investițiile. Și mai ales de ce lipsesc din anumite județe. Exportul nu este doar o sursă de valută, ci și un indicator al sănătății economice. Iar harta aceasta ar trebui să fie pe biroul fiecărui primar, președinte de CJ sau ministru al economiei.

România are nevoie de mai multe județe ca Timiș, Argeș sau Cluj. Dar pentru asta, trebuie să conectăm restul țării – la propriu și la figurat – la economia productivă și competitivă a Europei.

Editorial Ziarul Pozitiv.

Citește și:

România, țară care consumă mai mult decât produce: doar 20 de județe depășesc pragul de 1 miliard euro la exporturi

Reconfigurarea economiei private: opinia Ioanei Arsenie despre viitorul apropiat al afacerilor din România