Un studiu recent realizat de RoCoach, în parteneriat cu Novel Research, arată că majoritatea românilor privesc cu rezervă utilizarea inteligenței artificiale (AI) în viața de zi cu zi, mai ales când vine vorba de decizii importante și protecția datelor personale.
7 din 10 respondenți declară că sunt „foarte” sau „moderat” îngrijorați de modul în care AI le accesează și utilizează informațiile personale. Această îngrijorare este prezentă în toate categoriile sociale, inclusiv în rândul tinerilor considerați „nativi digitali”, dintre care 71% spun că se tem de riscurile asociate cu datele lor.
Rezultatele studiului evidențiază o neîncredere accentuată față de deciziile automatizate:
- Doar 20% dintre români ar accepta evaluări complet autonome făcute de AI.
- Aproape 40% ar fi de acord cu folosirea AI doar dacă este dublată de analiza unui specialist uman.
- 27% resping complet evaluările automate.
Totodată, 60% dintre respondenți preferă să interacționeze cu persoane reale atunci când au nevoie de suport, nu cu chatboți sau alte sisteme automate.
Potrivit cercetării, 62% dintre români consideră că folosirea AI în domenii sensibile – educație, sănătate, justiție, administrație publică sau financiar – ar trebui strict reglementată prin lege.
„Rezultatele arată clar că oamenii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante doar pe seama algoritmilor. Încrederea în AI trebuie construită prin transparență, etică și legislație solidă”, a declarat Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.
În același timp, românii nu resping progresul tehnologic în sine – doar 9,5% consideră AI o tehnologie cu impact exclusiv negativ. Principala cerință este ca inovația să fie însoțită de responsabilitate, reguli clare și supraveghere umană.
„Românii nu cer oprirea progresului, ci un echilibru între inovație și protecția drepturilor individuale. Este o reacție de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare”, a adăugat Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane active profesional, utilizatoare de internet, cu vârste între 18 și 64 de ani, în perioada mai – iunie 2025.

