Sursa: „Open Letter” de Emile Zola, publicată în 1898, în contextul Cazului Dreyfus**

Motto:
„Democrația sănătoasă. Iubirea față de popor și dreptatea pentru toți m-au condus în faptele mele îndreptate spre mărirea țării și întregirea neamului.”
— Regele Ferdinand I, Alba Iulia, 1 Decembrie 1918

Decembrie 2024 – o „Revoluție a conștiinței”

În Decembrie 2024, suntem martorii unei revoluții tăcute: cea a conștiinței poporului român. În locul baionetelor din 1989, avem acum democrația de cumetrie, o realitate construită pe 35 de ani de haiducie. Singurul domeniu care funcționează în parametri europeni este sistemul bancar, unde legea și practica occidentală sunt aplicate. În rest, predomina „legea și practica balcanică”.

Prostocrația și lipsa responsabilității

În România, noțiunea de responsabilitate a fost aproape complet eradicată. Rezultatul? O dominație a „prostocrației”, un sistem în care mediocritatea și interesele personale au luat locul meritocrației.

După Revoluția din 1989, România a încercat să sară „treptele” necesare unei evoluții naturale. Exact ca un copil genial care termină liceul și facultatea la doar 12 ani, dar intră nepregătit în viață. Numai că, în cazul nostru, geniul a fost înlocuit de improvizație și haiducie administrativă. Așa s-a ajuns ca legile să fie copiate superficial din Vest, dar interpretate după tradiția locală.

Educația juridică și devalorizarea meritului

Un exemplu elocvent este explozia școlilor de drept: de la 3 facultăți înainte de 1989, România are acum peste 80. Cu toate acestea, rezultatele lasă de dorit. Proliferarea doctoratelor fără valoare și disciplina „copy-paste” au creat o iluzie a competenței. Legile sunt copiate din Europa, dar practica lor rămâne învechită.

Codul Civil Napoleon, care a rezistat 200 de ani, a fost înlocuit în 2010 cu un cod adaptat superficial. În teorie, legea este europeană; în practică, se aplică după tradiția balcanică. Justiția devine, astfel, mai degrabă o formalitate, decât un garant al dreptății.

J’Accuse…! Lipsa meritocrației și responsabilității

Astăzi, meritocrația și responsabilitatea sunt noțiuni aproape inexistente în România. Exemple:

  • Doctoratele fără valoare, acordate pe criterii formale.
  • „Dreptul Polițienesc” și alte discipline inventate.
  • Judecători care ies la pensie la 48 de ani, dar continuă să predea, deși au o practică îndoielnică.

Această realitate a condus la situații absurde, precum cazuri penale răsturnate după 10 ani sau polițiști condamnați pentru erori care nu le aparțineau în totalitate.

Soluția FRAVA – o justiție bazată pe responsabilitate

Proiectul FRAVA, enunțat pentru prima dată în 2009 la Columbia University, propune o reformă profundă: aplicarea practică a modelelor europene și americane. Legile nu trebuie doar copiate, ci înțelese și implementate cu responsabilitate. Doar astfel putem combate domnia „prostocrației” și promova meritocrația.

2024 – Votul și viitorul României

România se află la răscruce. Alegerile prezidențiale din decembrie vor decide direcția țării. Vom continua să repetăm greșelile trecutului sau vom alege lideri care să reflecte o democrație sănătoasă?

Mesajul nostru către cititori este simplu: mergeți la vot! Decizia vă aparține, iar viitorul țării depinde de voi.

Concluzie

FRAVA își asumă rolul de câine de pază al justiției și societății românești. În ciuda tuturor dificultăților, continuăm să cerem responsabilitate și să promovăm meritocrația. În lipsa acestora, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al prostocrației.

J’Accuse…! Dar mai ales, chemăm la acțiune!

Autor: Avocat Virgil Melnic, Fondator, FRAVA – Fundația Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor

avocat-virgil-melnic-timisoara-FRAVA-Fundația Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor

Avocat Virgil Melnic – FRAVA

Citește și:

FRAVA marchează pe 23 Martie 2024, un moment deosebit: împlinește 25 de ani de activitate dedicată sprijinirii victimelor accidentelor din România

Scrie un comentariu

Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!