Mai mult de jumătate dintre tinerii români cu vârste între 18 și 34 de ani consideră că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă rezultatele unui studiu realizat pentru BCR arată că românii de 50-64 de ani sunt cei care se descurcă cel mai bine la testarea efectivă a noțiunilor financiare.

Studiul „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”, realizat de Cult Market Research pentru Banca Comercială Română (BCR) în septembrie 2026, evidențiază o diferență importantă între modul în care oamenii își evaluează propriile cunoștințe și nivelul demonstrat prin răspunsurile la întrebări concrete.

În rândul tinerilor de 18-34 de ani, 56% spun că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune. Cu toate acestea, doar unul din zece reușește să răspundă corect la cel puțin 10 dintre cele 12 întrebări ale testului.

În schimb, în grupa de vârstă 50-64 de ani, doar 24% dintre respondenți își apreciază cunoștințele financiare drept bune sau foarte bune. Aceștia obțin însă cel mai ridicat scor mediu dintre toate grupele analizate: 8,4 răspunsuri corecte din 12, iar 35% ating pragul de minimum 10 răspunsuri corecte.

La nivelul populației urbane analizate, media este de 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul unui scor de 6,28 din 10. Doar unul din cinci respondenți reușește să ofere minimum 10 răspunsuri corecte.

„Încrederea este un început bun. Dar, când vine vorba despre bani, are nevoie de antrenament. Studiul ne arată că nu există o singură problemă de educație financiară și nici o singură soluție. Tinerii au încredere, sunt digitali și vor să ia decizii singuri, dar au nevoie să-și consolideze cunoștințele. Cei de 50-64 de ani au cunoștințe mai bune decât cred, însă au nevoie de mai multă încredere și de instrumente pentru planificarea viitorului”, spune Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR.

Tinerii sunt cei mai optimiști în privința viitorului financiar

Categoria 18-34 de ani, care include Gen Z adult și milenialii tineri, înregistrează un scor mediu de 7,2 răspunsuri corecte din 12.

Tinerii sunt însă cei mai optimiști atunci când se gândesc la viitorul financiar. Aproape jumătate dintre ei, 49%, consideră că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie.

Tot ei sunt cei mai familiarizați cu serviciile financiare digitale. Potrivit studiului, 89% se simt confortabil atunci când utilizează internet banking-ul și plățile mobile, iar 81% spun că au încredere că recomandările de investiții primite de la o bancă sau de la un consultant financiar sunt în interesul lor.

Generația 50-64 de ani știe mai mult, dar are mai puțină încredere în viitor

În cazul românilor cu vârste între 50 și 64 de ani, situația se inversează. Deși rezultatele testului îi plasează în fruntea clasamentului privind cunoștințele financiare, percepția asupra propriilor competențe este mult mai rezervată.

Doar 24% spun că se pricep la finanțe, iar numai 3% consideră că au cunoștințe foarte bune.

În același timp, doar 26% dintre respondenții din această categorie cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, cel mai redus procent dintre grupele de vârstă active analizate.

Românii de 35-49 de ani, între presiunile prezentului și planurile pentru viitor

Românii cu vârste între 35 și 49 de ani obțin un scor mediu de 7,3 răspunsuri corecte din 12, apropiat de rezultatul tinerilor.

Doar 31% cred însă că vor avea un trai confortabil la pensie, iar unul din cinci nu are deloc încredere în această perspectivă.

Această categorie este și mai puțin confortabilă cu serviciile bancare digitale decât generația tânără: 68% dintre respondenți spun că folosesc cu ușurință aplicațiile bancare și plățile de pe telefon, comparativ cu 89% în grupa 18-34 de ani.

Inflația, dobânda compusă și investițiile rămân zone dificile

Studiul arată că românii identifică relativ bine unele dintre riscurile financiare asociate fraudelor. Astfel, 82% spun că ar ignora un SMS suspect primit în numele unei bănci și ar contacta instituția printr-un canal oficial.

În plus, 79% ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în criptomonede care promite un profit garantat.

Dificultățile apar însă la noțiuni cu impact direct asupra economisirii și investițiilor. Doar 47% dintre respondenți înțeleg efectul inflației asupra puterii de cumpărare, iar 48% cunosc modul în care funcționează dobânda compusă.

Cea mai dificilă întrebare privește relația dintre dobânzi și obligațiuni. Numai 15% dintre respondenți știu că, atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.

„Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre cât credem că știm despre bani și ceea ce stăpânim în realitate. Observăm o supraîncredere în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani, care au un optimism ridicat, deși testul arată un nivel scăzut de alfabetizare financiară. În schimb, la segmentul 50-64 de ani situația se inversează”, explică Paul Acatrini, Cult Market Research.

Educația financiară are nevoie de abordări diferite pentru fiecare generație

Rezultatele studiului indică faptul că nevoile de educație financiară diferă semnificativ în funcție de vârstă. În cazul tinerilor, provocarea este consolidarea cunoștințelor care să susțină încrederea și autonomia în luarea deciziilor. Pentru generațiile mature, accentul poate fi pus pe transformarea cunoștințelor deja acumulate într-o planificare financiară mai clară pe termen lung.

Studiul face parte din proiectul Naționala de Edu Fin, inițiativa BCR dedicată creșterii nivelului de educație financiară.

Cercetarea a fost realizată online de Cult Research pentru BCR, pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ pentru populația urbană din România. Marja de eroare este de ±4,3% la nivelul întregului eșantion. Evaluarea alfabetizării financiare a fost realizată printr-un test cu 12 întrebări, iar analizele pe categorii de vârstă trebuie interpretate în raport cu dimensiunea fiecărui segment.

Citeste si:

Peste 25.000 de români au intrat într-o singură zi în Naționala de Edu Fin. Nou record pentru BCR

Peste 30.000 de români și-au testat cunoștințele financiare. Întrebarea la care mai mult de jumătate au răspuns greșit

Adaugă Ziarul Pozitiv ca sursă preferată în Google

Din 2020, Ziarul Pozitiv spune poveștile care contează – despre oameni, idei și inițiative care aduc binele, echilibrul și speranța în România.
👉 Dacă vrei să primești zilnic o doză de bine, direct pe telefon, abonează-te la canalul nostru de WhatsApp!
WhatsApp Ziarul Pozitiv




Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!

Business Catalog RO Logo