Tăcerile istoriei devin Teatru: Spectacolul „Patimile sexului frumos în epoca de aur”

Autor: Liliana Popa

Teatrul e important și pentru că uneori devine o frescă socială, o foaie de observații socio – umană a unei generații, a unei societăți dintr’un timp anume…

Intîmplările de atunci percutează constiințele spectatorilor de azi, evident ale celor care nu au trait în epoca comunistă.

Unii dintre ei, deveniți mizantropi, trăiau într-o fractalitate ideatică pentru a putea supraviețui, universul spiritual oferit fiind redus.

Poate de aceea ne-am obișnuit să mergem mereu la TEATRU, la Ateneu, la Sala RADIO, la spectacole și concerte.

Și iată cum totalitarismul secolului XX, cu state ce impuneau, cu dictatori analfabeți, a dus la ficționarea istoriei și a devenit temă pentru literatură și nu numai.

Un spectacol original, gândit și pus în scenă la Nottara de două tinere regizoare și dramaturge, Elena Morar și Selma Dragos, prin talentul unei trupe de actori consacrați, alături de alții, foarte tineri și foarte talentați.

Spectacolul, ca percepție generală, se vrea o interpretare “de televizor”, a istoriei recente despre condiția femeii din perioada ceaușistă și nu numai, în cadrul unui show de mare audiență, realizat de o vedetă, cunoscută ca o “Cosette” a Revoluției Române din ’89.

Colajul emisiunii de succes, pe lângă corecta documentare istorică, în care dramatismul multor situații prezentate, alternează cu altele hilar-dureroase, ca așa e viața!, se prezintă ca un woke emoțional, din care butaforia imaginii false despre oameni și evenimente, este creată sau auto creată, datorită experimentului social de succes al PROPAGANDEI, atât din Estul, cât și din Vestul Europei.

Pentru cei care am trăit acele timpuri, este apreciativ cum niște tinere care n-au cunoscut, din experiența personală, trăirile personajelor alese, să intuiască atât de bine ceea ce s-a întâmplat de fapt și de drept, dar mai presus de toate, cum mintea umană poate fi influențată, subliminal, de hapul televizat, prin care magicienii din spatele ideilor, cu identități auto create, încearcă și aproape ca reușesc, să influențeze mentalul colectiv.

Detalieri prețioase :

• rata mare a divorțurilor și prea marea emancipare a femeilor românce de până la Decretul din ’66
• relațiile sexuale libere, de la mare, în speță, din Costinesti-“Stațiunea Tineretului” dintre tinerele românce și străinii care veneau in vacanță
• traficul cu produse occidentale, de referință, cu blue-jeans, țigări, băuturi alcoolice, anticoncepționale
• “delațiunile”voite sau impuse la Securitate despre transfugi și străinii cu care se relaționa
• cum se exportau în “America”,romănii, membrii ai “sectelor neoprotestante”
•  creativitatea prin care unele femei reușeau să obțină întreruperi de sarcină legală…
• cum și de către cine s-au realizat adopții internaționale de copiii nedoriți și cu handicap din “leagănele” de stat.

Spectacolul „Patimile sexului frumos în epoca de aur (așa cum le vedem la televizor)” de la Teatrul Nottara, text și dramaturgie de Selma Dragoș, regie și dramaturgie: Elena Morar, își propune să demonteze imaginea idealizată despre cum erau tinerețea și iubirea „înainte”:.

Construit sub forma unei emisiuni de televiziune contemporane, spectacolul explorează modul în care societatea de azi privește și reinterpretează trecutul recent. Într-un platou de televiziune, echipa unei producții de tip „divertisment” recreează povești de viață ale femeilor din perioada comunistă, alternând între confesiuni emoționante, reconstituiri dramatice și momente de divertisment.