Pensia rămâne una dintre cele mai importante teme sociale și economice din România – o temă care depășește granițele generațiilor și ale politicilor publice. Dincolo de dezbaterile politice și de reformele legislative, sistemul de pensii reprezintă, în esență, un mecanism de solidaritate și sustenabilitate economică, menit să asigure un trai decent după încheierea perioadei active de muncă.

Analiza realizată de EY România, semnată de Claudia Sofianu, Partener și lider al departamentului People Advisory Services, și Dan Răuț, Senior Manager în același departament, arată că sistemul de pensii din România se bazează astăzi pe patru piloni complementari, fiecare având roluri distincte în echilibrul dintre contribuție, protecție și investiție pe termen lung.

Pilonul I – baza solidarității între generații

Pilonul I este sistemul public de pensii, administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), finanțat din contribuțiile actualilor angajați. Cotizația standard este de 25% din venitul brut, reținută la sursă de angajator.

Acest pilon funcționează pe principiul redistribuirii: banii contribuabililor activi susțin plata pensiilor actuale. Este o formulă de echilibru social, dar care devine vulnerabilă pe termen lung din cauza scăderii populației active și a creșterii speranței de viață.

Pilonul II – pensia privată obligatorie

Creat în baza Legii 41/2004 și implementat începând cu 2006, Pilonul II reprezintă pensia privată obligatorie pentru persoanele de până la 35 de ani și opțională pentru cei între 35 și 45 de ani.

Din totalul contribuției la CAS, 4,75% este direcționat către fondurile de pensii private administrate de entități financiare autorizate. Contribuțiile devin proprietatea individuală a participantului, fiind investite în active financiare sigure, conform reglementărilor ASF.

Deși acest pilon oferă o componentă suplimentară de siguranță financiară, el a fost în centrul unor controverse legislative recente. Noua propunere legislativă – aflată în analiza Curții Constituționale – ar extinde perioada de plată eșalonată a pensiei private de la 5 la 8 ani și ar limita posibilitatea de retragere a sumei totale la 30% din activul acumulat, cu excepția persoanelor diagnosticate cu boli grave.

Pilonul III – pensia privată facultativă

Acest pilon este complet opțional și oferă libertate totală de contribuție, individuală sau prin angajator. Scopul său este completarea veniturilor provenite din Pilonii I și II.

Contribuțiile pot ajunge până la 15% din venitul lunar brut, iar avantajele fiscale sunt semnificative:

  • până la 400 euro/an deductibil fiscal pentru contribuțiile angajatului;
  • aceeași sumă neimpozabilă dacă este oferită de angajator ca beneficiu suplimentar.

Pilonul III devine, astfel, o formă de economisire strategică pentru clasa activă, oferind flexibilitate și stimulente fiscale.

Pilonul IV – pensiile ocupaționale, o opțiune în expansiune

Cel mai nou segment al sistemului, Pilonul IV, a fost introdus în 2020 și presupune inițiativa angajatorului de a crea scheme de pensii ocupaționale pentru angajați. Acestea pot fi diferențiate în funcție de vechime, poziție și nivel salarial.

Un element important este conceptul de vesting, care stabilește perioada minimă de timp necesară pentru ca un angajat să devină proprietar deplin asupra contribuțiilor făcute de companie. În plus, angajații pot adăuga contribuții proprii, în limita a o treime din venitul brut lunar.

Regimul fiscal actual și modificările din 2025

Veniturile provenite din pensii private (Pilonii II, III și IV) sunt supuse impozitării pentru partea care depășește contribuțiile nete efectuate de participant, după aplicarea plafonului neimpozabil de 3.000 lei/lună.

De la 1 august 2025, se aplică și CASS de 10% pentru veniturile din pensii private ce depășesc același plafon lunar.

Această modificare marchează o etapă importantă în armonizarea fiscalității veniturilor din pensii, reflectând tendința de uniformizare a tratamentului fiscal între venituri active și pasive.

O perspectivă sistemică: pensia ca instrument de echilibru social

Potrivit EY România, doar Pilonul I funcționează pe principiul redistribuirii, în timp ce ceilalți piloni oferă conturi individuale care acumulează randamente de pe piața financiară. Într-o economie în care presiunea demografică este tot mai accentuată, combinația între asigurarea publică și economisirea privată devine singura strategie sustenabilă.

Sistemul actual încearcă să balanseze protecția socială cu responsabilitatea individuală. În teorie, un contribuabil informat și disciplinat financiar poate, prin acumulare în Pilonii II–IV, să-și construiască o pensie care să mențină un standard de viață apropiat de cel din perioada activă.

„Chiar dacă sistemul pare complex, obiectivul său este clar – combinarea protecției sociale publice cu acumularea privată, pentru a asigura un nivel de trai decent la pensionare”, concluzionează experții EY.

Adaugă Ziarul Pozitiv ca sursă preferată în Google

Din 2020, Ziarul Pozitiv spune poveștile care contează – despre oameni, idei și inițiative care aduc binele, echilibrul și speranța în România.
👉 Dacă vrei să primești zilnic o doză de bine, direct pe telefon, abonează-te la canalul nostru de WhatsApp!
WhatsApp Ziarul Pozitiv




Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!

Business Catalog RO Logo