Pe 17 iunie 2025, Organizația Națiunilor Unite a marcat Ziua Mondială de Combatere a Deșertificării și Secetei cu un mesaj puternic postat pe pagina oficială UN-Water:
„Restore the Land, Unlock the Opportunities” – un apel global pentru restaurarea celor 1,5 miliarde de hectare de teren degradat de pe întreaga planetă. Postarea a devenit virală, adunând mii de distribuiri și reacții din partea ONG-urilor, activiștilor și publicului preocupat de viitorul mediului.
O campanie care a mobilizat comunități
Mesajul ONU a avut un ecou puternic în rândul organizațiilor ecologiste din întreaga lume, dar și din România. Pagini de Facebook, grupuri de activiști și ONG-uri locale au amplificat mesajul și au generat discuții despre împăduriri, irigații sustenabile și inovații în agricultură. Comentariile reflectă o dorință tot mai mare de implicare și conștientizare asupra crizei solului – o criză tăcută, dar cu efecte devastatoare pe termen lung.
România: Deșertificarea se simte deja în sud
Departe de a fi o problemă „străină”, deșertificarea devine un fenomen alarmant și în România. Câmpia Română, în special județele Teleorman, Olt, Dolj și Giurgiu, este deja afectată de aridizare și pierderea fertilității solului. Zone care în urmă cu două decenii susțineau producții agricole semnificative sunt astăzi afectate de secetă cronică, sol nisipos și vânturi care duc la eroziune accelerată.
Agricultorii români sunt printre primii care simt aceste transformări. Lipsa unui sistem de irigații modernizat, secetele prelungite și lipsa precipitațiilor afectează recoltele, cresc costurile și reduc profitabilitatea. Fermierii din Teleorman, de exemplu, se confruntă tot mai des cu ani agricoli pierduți, în ciuda investițiilor tot mai mari.
Totodată, în lipsa reîmpăduririi sau a folosirii perdelelor forestiere, vânturile uscate transformă culturile în praf înainte de a ajunge la maturitate.
„Restore the Land”: mai mult decât un slogan
Mesajul ONU nu este doar o chemare la conștientizare, ci un plan global de acțiune. Restaurarea terenurilor degradate aduce oportunități sociale, economice și ecologice: crearea de locuri de muncă verzi, securitate alimentară, reducerea migrației climatice și combaterea sărăciei rurale.
Pentru România, un astfel de plan ar presupune investiții în împădurire, modernizarea irigațiilor, reconfigurarea culturilor agricole și reîntoarcerea la practici sustenabile – de la rotația culturilor până la agroecologie.
Un viitor în care pământul contează
Ziua Mondială a Deșertificării ne amintește că pământul, deși tăcut, este esențial pentru viață. De la grâul de pe masă până la stabilitatea economică a unei comunități, solul fertil este un capital natural vital. Dacă nu-l protejăm acum, generațiile următoare vor plăti prețul.

